Ilie Bolojan, despre tarifele impuse de SUA: Vor avea efecte negative. Poate exista riscul unei recesiuni LIVE TEXT

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat marți că, deși România nu are o cotă semnificativă de export către SUA, țara noastră va fi totuși afectată negativ, indirect, de măsurile luate de Trump, existând un risc de recesiune.

Președintele interimar Ilie Bolojan face marți un anunț important legat de tarifele lui Trump

„Tarifele care au fost lansate de Administraţia SUA în zilele trecute vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei româneşti. Trebuie să fim oneşti cu cetăţenii noştri şi să le spunem aceste lucruri”, a Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.

„Nu avem o componentă importantă de export pe SUA, dar companiile românești pot fi impactate indirect pe farma, oțel și aluminiu. Va fi un impact deosebit pe Uniunea Europeană. Indirect, companiile românești care sunt integrate în lanturile europene vor fi afectate”, a spus președintele interimar.

„Măsurile de represalii pe care Uniunea Europeană le-ar stabili în perioada următoare ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice”, a spus el.

Redăm integral declarația președintelui interimar:

„În aceste zile, un subiect important sunt tarifele stabilite de administrația Statelor Unite și efectele lor asupra economiei țării noastre. Ne confruntăm cu vremuri dificile în care asistăm la schimbări importante în sistemul comercial global. Tarifele care au fost anunțate de administrația Statelor Unite zilele trecute vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești. Și trebuie să fim onești cu cetățenii noștri și să răspundem acestor lucruri.

Ce se poate întâmpla în perioada următoare? Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în Statele Unite, vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe. Dar, pe această linie directă, impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că nu avem o componentă importantă de export pe relația cu Statele Unite, iar afectarea este pe zona de aluminiu, pe zona de farmaceutic, în principal, și pe zona de componente care includ oțel și aluminiu.

Va fi însă un impact important asupra comerțului Statelor Unite cu Uniunea Europeană, pentru că cele două piețe sunt cele mai mari piețe globale, Statele Unite fiind cel mai important partener comercial pentru Uniunea Europeană.

Indirect, companiile românești care sunt integrate în lanțurile de valoare europeană vor fi afectate. Germania fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către Statele Unite ale Americii din Uniunea Europeană, cu siguranță companiile românești care sunt integrate în aceste lanțuri valorice vor avea foarte posibil mai puține comenzi și deci va fi o încetinire a activității acestora.

Este un impact asupra piețelor și burselor pe care îl vedem în aceste zile, dar cred că foarte important, pe fondul a ceea ce se întâmplă, ceea ce este impredictibil, va fi o reținere generală de investiții și, indirect, pentru că dezvoltarea țării noastre a însemnat în acești ani o componentă importantă de investiții străine, e foarte posibil ca în perioada următoare să avem o încetinire a acestor investiții până când lucrurile se vor stabiliza.

În această situație, măsurile de represalii pe care Uniunea Europeană le-ar stabili în perioada următoare ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice.

Așa cum știți, competențele privind stabilirea tarifelor, a politicilor comerciale, au fost cedate de către toate țările europene Comisiei Europene. Deci aceasta este competentă să stabilească răspunsul Europei. Și atât zilele trecute, după anunțarea acestor tarife, cât și ieri, și astăzi, au avut loc negocieri, au avut loc discuții, atât între reprezentanții Uniunii Europene, cât și cei ai Statelor Unite ale Americii, dar și în interiorul Uniunii, privind posibile nenegocieri și răspunsul european.

Din partea României a participat ieri la ședință Ministrul Economiei, domnul Ivan, și ambasadoarea noastră la Bruxelles, doamna Matei. Și, în urma discuțiilor care au avut loc, s-a hotărât un răspuns etapizat. Mâine, în Comitetul pentru Bariere Comerciale, se va aproba acest prim răspuns, ceea ce înseamnă că pentru primul set de tarife, cele pentru aluminiu și oțel, va fi o răspuns în contrabalans de către Uniunea Europeană, taxând în principal produse agricole alimentare care ar veni din Statele Unite cu tarife care înseamnă 10-25%. Din acest punct de vedere, noi am fost interesați ca ceea ce se importă în Uniunea Europeană pe componenta nucleară să nu intre la acest pachet de sancțiuni, pentru că avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4, și deci orice fel de replică, așa cum v-am spus, la tarif peste tarif, înseamnă costuri suplementare care vor trebui plătite.

Așadar, mâine se va aproba acest prim răspuns și vor continua apoi negocierile și sper să se ajungă la o soluție înțeleaptă, în așa fel încât efectele acestor tarife asupra economiei globale, asupra stabilității economice, să fie cât mai mici și să ne putem continua într-o formă predictibilă dezvoltarea. În astfel de situații complicate, nu există soluții rapide, și cred că răspunsurile trebuie construite bucată cu bucată, pe mai multe niveluri, și vom susține continuarea negocierilor în așa fel încât cele două piețe mari, piața Uniunii Europene și cea a Statelor Unite, să găsească niște soluții în care fluxurile economice să continue. Cred că e nevoie ca atât în plan european, dar și național, să acționăm pentru o economie mai competitivă. Și ceea ce s-a aprobat la ultimul Consiliu European, politicile pe partea de energie, de a scădea prețul energiei, de a susține interconectarea, sunt politici pe care și noi trebuie să le urmărim, finalizându-ne hidrocentralele cât mai repede posibil, transformând centrale pe cărbune în centrale pe gaz și lucrând pentru a crește capacitatea de stocare pe energie, în așa fel încât economia românească să fie mai competitivă.

De asemenea, prin politicile industriale pe care le putem susține, să încurajăm producția industrială în România și integrarea companiilor românești în lanțurile valorice globale la un nivel superior. Totodată, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, este important să simplificăm, să debirocratizăm, pentru a pune în valoare potențialul antreprenorilor, al oamenilor, pentru a descătușa economia, și putem face acest lucru pentru că este loc de mai bine în multe domenii și, în ultimul rând, cred că este nevoie să reformăm statul.

Asta pentru că, spre deosebire de alte țări, unde, la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă doar o scădere, să spunem, economică, dar nu efecte foarte mari, într-o țară ca România, cu deficite mari, orice fel de recesiune, orice fel de afectare a situației economice, poate avea niște efecte foarte dure și, din punctul acesta de vedere, reducerea cheltuielilor statului, creșterea încasărilor la buget, accesarea fondurilor europene, derularea proiectelor cât mai rapidă înseamnă o bună guvernare și înseamnă condiții obligatorii pentru a minimiza acest impact.

Putem face declarații, putem genera știri, dar nu vom ajunge la o soluție de pe zi pe alta în această situație complexă.

Cred că aceste provocări sunt și o oportunitate de a crede din nou în noi înșine, și de a face ceea ce trebuie pentru ca lucrurile care depind de noi să le facem așa cum se cuvine pentru a crea condiții pentru prosperitate în țara noastră, și, sigur, să ne adaptăm la lucrurile care nu depind de noi și pe care nu le putem influența decât foarte puțin.

Și sper că în perioada următoare se va ajunge la o soluție, în așa fel încât circuitul economic cu care ne-am obișnuit - nu se va mai putea, e clar, întoarce exact acolo unde a fost, așa cum știam, dar șocul trecerii de la o situație la alta să fie de natură a putea fi absorbit de către economiile europene și de către economia țării noastre. Și, așa cum spunea un vizionar european, Jean Monnet, Europa s-a construit din crize și probabil că va fi o sumă a soluțiilor care se găsesc în astfel de crize și asta poate să fie și o oportunitate pentru o Europă mai puternică, cu o economie mai dezvoltată”, a declarat președintele interimar.

Risc de recesiune

Întrebat dacă există riscul ca România să intre în recesiune, în condițiile în care are deja deficite mari, președintele interimar a evitat să răspundă direct:
„Taxele vamale nu au cum să facă bine, cel puțin UE. Dacă nu se găsește o soluție pentru depășirea acestei situații vom asista la o încetinire a comerțului. Iar orice fel de încetinire înseamnă o încetinire asupra economiei europene.

Peste 25% din exporturile României sunt în zona de automotive, care este puternic afectată de aceste tarife...”, a spus Ilie Bolojan.

...................................................................

Știrea inițială

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține marți, 8 aprilie 2025, ora 17:00, o conferință de presă, la Palatul Cotroceni, pe tema tarifelor comerciale impuse de Statele Unite ale Americii.

Uniunea Europeană (UE) a propus Statelor Unite o scutire - totală şi reciprocă - de taxe vamale la produsele industriale - inclusiv maşini -, anunţă luni preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, cu scopul de a evita un război comercial, relatează AFP.

Comisia Europeană a propus, luni, 7 aprilie, aplicarea unor taxe vamale cuprinse între 10% şi 25% pentru importuri de produse americane în UE.

Este prevăzut ca statele membre să se pronunţe, miercuri, în legătură cu acest prim răspuns al blocului european la tarifele anunţate de guvernul american, dar pentru a bloca taxele europene va fi nevoie de o majoritate calificată.

Documentul, concret, face distincţie între produsele pentru care UE va aplica taxe începând din 15 aprilie, dacă statele membre vor valida lista propusă de executivul european, şi produsele care vor fi taxate începând din 16 mai.

Primul grup include produsele pe care blocul european le-a taxat deja la criza comercială din 2018, dar dintre acestea a ieşit, de exemplul, whisky-ul bourbon, care era taxat anterior.

Tot luni, UE oferit SUA un acord de eliminare a tarifelor pentru toate bunurile industriale, anunțase președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o încercare de a evita un război comercial bazat pe măsuri reciproce.

„Am propus tarife zero pentru zero la bunurile industriale, așa cum am reușit deja cu mulți alți parteneri comerciali. Pentru că Europa este întotdeauna pregătită pentru o înțelegere bună. Așa că această propunere rămâne pe masă”, a declarat ea într-o conferință de presă alături de prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, transmite POLITICO.

Războiul comercial declanșat de Trump a provocat panică în rândul investitorilor, iar piețele financiare globale au pierdut trilioane de dolari sau euro. Luni, bursele europene au înregistrat cele mai mari scăderi într-o singură zi de la începutul pandemiei de Covid.

Momentan, cel mai important conflict comercial se poartă între China și SUA, în contextul în care Trump anunțase luni că va creşte tarifele pentru importurile americane din China cu încă 50%, asta după ce Beijingul anunțase tarife de 34% pentru importurile americane.

„Ameninţarea SUA de a escalada tarifele este o greşeală peste o greşeală, care expune încă o dată natura şantajistă a SUA. China nu va accepta niciodată acest lucru. Dacă SUA insistă pe calea lor, China va lupta până la capăt”, a declarat ministerul.

SUA au impus deja un tarif de 20% asupra importurilor chineze din cauza preocupărilor legate de fentanil, ceea ce înseamnă că China s-ar putea confrunta cu o rată tarifară efectivă de până la 70%, arată sursa citată.