Guvernul reglementează medicina de război. Motivul: contextul geostrategic

Guvernul pregătește legislația pentru a reglementa „domeniul asistenței medicale operaționale”, care va fi asigurată de structuri sanitare înființate la nivelul Ministerului Apărării Naționale, în condițiile în care lipsa acesteia reprezintă „o vulnerabilitate majoră”.

Guvernul reglementează medicina de război FOTO Arhivă

„Lipsa prevederilor legale care să reglementeze domeniul asistenței medicale operaționale creează o vulnerabilitate majoră pentru suficiența sprijinului medical pe timpul acțiunilor militare sau pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul NATO în contextul geostrategic actual și că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru reglementarea măsurilor necesare garantării siguranței personale a unor categorii de persoane afectate de acțiunile militare pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu și la declararea stării de război”, este precizat în preambulul actului normativ, pus în transparență la Ministerul Sănătății.

În nota de fundamentare sunt date mai multe explicații: „Pentru a răspunde situației actuale, determinată de multitudinea acțiunilor militare desfășurate pe teritoriul național, cu implicarea unui număr mare de militari, atât români cât și din alte țări NATO, în vederea gestionării situațiilor de boală și de accidente cu victime multiple cauzate în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu se impune ca prin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională să se poată aloca paturi în unitățile sanitare subordonate destinate în acest scop, pe o perioadă limitată și în funcție de amploarea acțiunilor militare”, arată documentul.

„Prin proiectul de act normativ, se propune introducerea în cuprinsul Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unui titlu dedicat asistenței medicale operaționale, determinat de lipsa prevederilor legale care să reglementeze domeniul asistenței medicale operaționale ceea ce creează o vulnerabilitate majoră pentru suficiența sprijinului medical în operații de mare amploare sau pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul NATO”, mai punctează cei de la Ministerul Sănătății, în nota de fudnamentare

De altfel, guvernanții preciaează că printre schimbările preconizate sunt „realizarea modului de asigurare a serviciilor de medicină operațională în vederea menținerii capacității de luptă a forțelor prin prevenirea îmbolnăvirilor, evacuarea medicală, tratamentul rapid al bolnavilor și răniților, precum şi recuperarea/ refacerea şi revenirea în serviciul de luptă a acestora pe timpul misiunilor/acțiunilor militare (...) Realizarea compatibilității, interoperabilității şi complementarității dintre asistența medicală operațională și sistemul medical de urgență național/sistemul național de asigurări de sănătate.”.

Tot prin adoptarea acestui proiect ar avea loc „eliminarea constrângerilor legislative în vederea realizării cooperării medicale multinaționale. În cadrul operațiilor multinaționale sub egida ONU, sprijinul medical rămâne responsabilitate națională respectând reglementările și standardele naționale”.

Obiectivele

Potrivit actului normativ, obiectivele asistenței medicale operaționale sunt:

„a) protecția medicală a forței armate;

b) triajul, salvarea și evacuarea rapidă a bolnavilor și răniților;

c) stabilirea diagnosticului și efectuarea tratamentului în vederea protejării și menținerii funcțiilor vitale/integrității corporale sau îmbunătățirii stării de sănătate a răniților și bolnavilor pe timpul acțiunilor militare;

d) reabilitarea medicală și recuperarea militarilor și a civililor răniți, pe timpul acțiunilor militare”.

Principiile privind asistența medicală operațională vor fi:

a) respectarea normelor dreptului internațional umanitar;

b) compatibilitatea sistemului medical;

c) interoperabilitatea sprijinului medical cu sistemul civil și cu sistemele din cadrul Alianței.

Personalul medico-sanitar militar este reprezentat de cadre militare active, soldați și gradați profesioniști absolvenți ai unei forme de învățământ superior sau postliceal, militar sau civil în domeniul medical și farmaceutic acreditat, cu drept de liberă practică medicală, care deține competențe în asistența medicală operațională.

Personalul auxiliar sanitar militar este reprezentat de cadre militare active, soldați și gradați profesioniști fără drept de liberă practică medicală, instruit și certificat cu competențe specifice în domeniul medicinei operaționale să aplice manevre de prim ajutor, de nursing, administrare de medicamente pe timpul misiunilor și acțiunilor militare la care participă forțele armate și să aplice procedurile privind manipularea răniților pe timpul evacuării rapide în condițiile mediului operațional