Statisticile entuziasmului pentru Ucraina: ceva nu merge deloc cum trebuie

Aveți de ales între trei variante pentru a spune cine se înșală, e prost sau incompetent-interesat: fie statisticile mint, fie populația nu știe ce vrea, fie politicienii sunt cu capul aiurea.

European Council for Foreign Relations (ECFR) a publicat rezultatele unor sondaje – după părerea mea uimitoare și extrem de interesante – privind starea de spirit a cetățenilor din 12 State Membre UE (Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Ungaria). !7.023 de persoane au fost chestionate în ce privește  părerea lor asupra modului în care se va încheia războiul din Ucraina. Absolut surprinzător în raport cu ceea ce au decis politicienii europeni care, convinși de generali, afirmă că finalul conflictului va duce neapărat la victoria Ucrainei care, din această cauză, trebuie sprijinită cu tot ceea ce este nevoie și atâta timp cât este nevoie, cetățenii din 8 state europene cred că victoria finală va fi de partea rușilor.

De ce sunt importante aceste cifre?

Primul motiv, cel mai ușor de evidențiat, este că, în cazul în care sondajul este corect, atunci este extrem de vizibilă o ruptură de percepție între opinia publică – supusă nenumăratelor presiuni conjugate, de la pandemie la consecințele economice ale conflictelor, și decidenții politici și militari, blocați într-un anume tip de viziune care a generat deja transformarea economiilor din câteva state membre, orientându-le către producția masivă de arme promise Ucrainei. Asta a devenit, din prioritate politică pentru demonstrarea capacității de solidarizare a europenilor, un demers economic dintre cele mai importante și cu consecințe colaterale dintre cele mai dificil de suportat, vedeți acum criza fermierilor, cu un nou episod major care are loc în Spania, după ce a aprins situația în Polonia, Franța, Italia, Belgia...Rămâne de văzut – repet, în cazul în care rezultatele sondajului sunt relevante la nivel european – dacă vor exista consecințe notabile în orientarea de vot, problemă vitală pentru modul în care se va ordona, începând din iunie, scena politică europeană. În fine, este oare posibil ca această diferență de opinii să fie explicația ridicării nivelului de sprijin pentru partidele extremiste?

Dacă admitem că ar exista o legătură și că Dimitri Medvedev, fostul președinte al Federației Ruse avea dreptate când, cu puțin în urmă, spunea că țara sa sprijină în mod deschis, formal și informal, acest tip de partide și opțiunile lor cel puțin eurosceptice, atunci s-ar putea ca în cazul în care vor deveni o forță reală europeană să se schimbe și viziunile liderilor pentru susținerea unei altfel de soluții pentru Ucraina?

Poate nu va exista un vot în favoarea acestor partide dacă, așa cum deja s-a anunțat, în Statele Membre va începe să fie deja instalat un „cordon sanitar împotriva extremismului”. Dar asta nu schimbă realitate pe care o descriu sondajele, adică acea „oboseală față de Ucraina”, stare de spirit motivată de senzația că guvernul unei țări sau alta depune mult prea multe eforturi în sprijinirea Kievului și mai puți pentru rezolvarea problemelor presante ale propriei sale țări. În acest context, cântăriți, cu ochii îndreptați spre viitoarele alegeri, răspunsurile europenilor consultați de realizatorii sondajului la întrebarea, extrem de delicată politic, dacă „ucrainenii reprezintă mai degrabă o amenințare decât o oportunitate pentru țara dvs.?”

Procentajele sunt spectaculoase în sine și pot oricând să devină un factor major care să influențeze alegerile din statele UE și, în consecință, nu numai carierele unor politicieni oarecare, ci să schimbe în mod considerabil echilibrul politic tradițional din Europa, oricum adâncind clivajul Est-Vest, Nord-Sud, cu posibile consecințe și în relațiile din spațiul euro-atlantic .

Oricum vor sta lucrurile, cu adevărat dramatică mi se pare realitatea descrisă aici, răspuns foarte trist rezumând opiniile europenilor asupra rolului pozitiv sau negativ jucat de UE în conflictul din Ucraina:

Doar 39% dezaprobare în România pentru politicile europene față de Ucraina față de un foarte, foarte modest 28% aprobare? Fie și numai acest răspuns este o afirmație cu valoare de avertisment național și european. Dar cine să se ocupe de analiză și realitatea corespondentă în starea de spirit a populației?