Generația Z va vota la alegerile europarlamentare. Purtătorul de cuvânt al PE: Ar trebui să fie cei mai interesaţi

Milioane de tineri cetăţeni ai UE vor fi eligibili pentru a vota în acest an la alegerile europarlamentare, în perioada 6 - 9 iunie, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii europene. 

Social media, o modalitate tot mai explorată pentru a ajunge la alegătorii tineri FOTO Shutterstock

Date publicate la începutul lunii aprilie de Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) arată că milioane de tineri cetăţeni ai UE vor putea vota pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. În întreaga Uniune, peste 400 de milioane de oameni sunt eligibili să voteze la cel de-al 10-lea scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European de la primele alegeri europene directe, desfăşurate în 1979. În primele alegeri europarlamentare post-Brexit, numărul membrilor aleşi ai Parlamentului European va creşte de la 705 la 720, notează European Newsroom, conform Agerpres.

Potrivit datelor statistice disponibile, cel mai mare număr de votanţi pentru prima dată sunt aşteptaţi în Germania (5,1 milioane), Franţa (4 milioane) şi Italia (2,8 milioane). Cele mai mici cifre sunt aşteptate în Malta (20.000) şi Cipru (3.000).

În 17 aprilie, Parlamentul European a publicat Eurobarometrul de primăvară, ultimul astfel de sondaj înaintea alegerilor europarlamentare din iunie. Printre altele, studiul a analizat cât de interesaţi sunt cetăţenii UE de alegeri, care este probabilitatea ca ei să meargă la vot şi care sunt temele pe care ei le consideră importante în perspectiva alegerilor. În total au fost intervievaţi 26.411 de cetăţeni UE cu vârste de peste 15 ani, din cele 27 de ţări membre. Referitor la tineri, datele pentru categoria de vârstă 15-24 de ani arată cum văd apropiatele alegeri alegătorii din generaţia Z.

Potrivit sondajului, 51% dintre respondenţii cu vârste între 15 şi 24 de ani au spus că sunt interesaţi de aceste alegeri, comparativ cu nivelul mediu de 60% din toţi cetăţenii UE. 48% dintre respondenţii din această categorie de vârstă au afirmat că ei consideră extrem de important să voteze la alegerile europene, un rezultat în uşoară scădere comparativ cu nivelul mediu de 53% din toţi cetăţenii UE.

La data realizării studiului, atunci când au fost întrebaţi care este probabilitatea ca ei să voteze la alegerile europene, 63% din respondenţii din categoria de vârstă 15-24 de ani au afirmat că probabil vor vota dacă alegerile ar avea loc săptămână următoare, proporţia fiind de 71% în cazul tuturor cetăţenilor UE. Spre comparaţie, prezenţa la vot la alegerile europene din 2019 a fost de 50,66%.

Acelaşi Eurobarometru a evidenţiat priorităţile cetăţenilor UE înaintea scrutinului europarlamentar. Pentru alegătorii tineri din categoria 15-24 de ani, cele mai importante trei subiecte care ar trebui să fie discutate cu prioritate în timpul campaniei electorale au fost măsurile privind schimbările climatice (33%), lupta contra sărăciei şi excluziunii sociale (31%) şi sprijinul pentru economie şi pentru crearea de locuri de muncă (29%).

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere Parlamentul European în următorii cinci ani, respondenţii din categoria de vârstă 15-24 de ani eu răspuns pacea (42%), protecţia drepturilor omului în UE şi în lume (28%) şi democraţia (27%).

Nu mai puţin de 86% din respondenţii tineri au afirmat că votul este important pentru a asigura un viitor mai bun generaţiilor viitoare, comparativ cu 84% din toţi cetăţenii UE.

În ansamblul Uniunii Europene, alegătorii sub 18 ani vor putea vota în iunie în cinci ţări: în Austria, Belgia, Germania şi Malta de la vârsta de 16 ani şi în Grecia de la vârsta de 17 ani.

Extinderea drepturilor de vot la persoanele care au împlinit 16 şi 17 ani este în concordanţă cu solicitarea de mult timp făcută de organizaţii ale tinerilor. În campania sa în contextul apropiatelor alegeri europene, European Youth Forum - o platformă a organizaţiilor de tineret din Europa - a cerut o scădere generală a vârstei minime de vot la 16 ani pentru toate alegerile locale, regionale, naţionale şi europene.

Organizaţia susţine că tinerii sunt deja subreprezentaţi în Parlamentul European. Potrivit European Youth Forum, vârsta medie a membrilor Parlamentului European este 50 de ani, însă doar şase dintre cei 705 de europarlamentari au vârste sub 30 de ani.

La alegerile europene din 2019, 42% din alegătorii cu vârste sub 25 de ani au votat în ansamblul UE. Deşi aceasta a fost o creştere semnificativă a prezenţei la vot pentru această categorie de vârstă comparativ cu 2014, cifra a fost inferioară prezenţei generale la vot la scrutinul european de acum cinci ani (50,66%).

Marea provocare: mobilizarea tinerilor la alegerile europene

Într-un interviu acordat agenţiei de presă spaniole EFE în februarie, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Jaume Duch Guillot, director general pentru comunicare al PE, a vorbit despre importanţa participării tinerilor la alegerile europene din 2024 şi despre provocările întâmpinate pentru a-i determina să meargă la vot.

În alegerile din iunie, tinerii au „o mare responsabilitate şi sunt singurii care ar trebui să fie cei mai interesaţi'' de rezultat pentru că 'ceea ce se va întâmpla în următorii cinci sau zece ani îi va afecta masiv, mai mult decât pe oricine altcineva'', a spus Jaume Duch Guillot în acel interviu.

''Ei se simt europeni, sunt europeni, trăiesc într-un mediu european, dar asta nu înseamnă că ei au realizat acest lucru pentru totdeauna şi că lucrurile nu pot regresa dacă ei nu au grijă'', a spus Duch.

Mobilizarea tinerilor pentru a merge la vot în 6-9 iunie este crucială, într-o perioadă când se suprapun fenomenul interferenţei ruse şi mişcările euroxenofobe. 'Practic, în fiecare zi vedem campanii, uneori mai mult sau mai puţin organizate, mai ample sau mai mici, de dezinformare în legătură cu alegerile europene'', a remarcat purtătorul de cuvânt al PE.

El a adăugat că ''Rusia promovează şi în unele cazuri finanţează mişcări antieuropene de mulţi ani, în mod evident nu doar mişcări eurosceptice, dar chiar mişcări euroxenofobe''.

În opinia sa, acest fenomen este extrem de dăunător, iar combaterea sa este o sarcină foarte complicată, întrucât este nevoie de ''multă coordonare şi mari eforturi pentru a mobiliza forţele politice şi întreaga societate''.

Rolul social media

Social media reprezintă unul dintre locurile cele mai populare pentru tineri pentru a fi activi din punct de vedere social şi politic, iar politicienii explorează tot mai mult modalităţile de a discuta cu tinerii alegători online înaintea alegerilor europene.

Aplicaţia chineză de social media TikTok creşte în popularitate în rândul tinerei generaţii şi devine un element în apropiatele alegeri europene, sunt de părere politicieni şi experţi.

Alegătorii tineri sunt mai probabil decât populaţia medie să găsească informaţii în social media, au explicat experţii Ingrid Brodnig şi Markus Zimmer, de la agenţia austriacă de studii privind social media BuzzValue, într-un interviu acordat agenţiei de presă austriece APA la finalul anului trecut.

Eurodeputaţii încearcă acum şi să ajungă la tineri prin intermediul TikTok. Verzii germani, de exemplu, intenţionează să atragă prin TikTok tinerii în campania lor pentru alegerile europene din iunie.

Candidata principală a Verzilor europeni, Terry Reintke, a afirmat că măsura este menită să arate cât de importanţi sunt pentru acest partid alegătorii tineri şi votanţii în premieră.

Deşi au existat temeri legate de folosirea TikTok pentru a face campanie, Verzii nu vor să ''lase acest spaţiu extremei-drepte'', a explicat lidera politică a Partidului Verde german, Emily Büning.

Anul trecut, Comisia Europeană şi Parlamentul European le-au interzis angajaţilor lor să folosească TikTok pe telefoanele mobile de serviciu, din motive de securitate. TikTok a fost acuzată de mult timp de lipsă de protecţie pentru utilizatorii tineri europeni.