Dispută PNL-USR privind meritele adoptării legilor care interzic condamnaților penal să candideze

Liderii PNL și USR se ceartă pe tema paternității și meritului pentru pachetul de legi care prevăd interzicerea candidaturii persoanelor care au fost condamnate definitiv la parlamentare și locale. 

Paternitatea legii fără penali în funcții publice, disputată între partide FOTO Arhivă

Deputații au adoptat definitiv proiectul care viza cu 248 de voturi „pentru” și doar un vot „contra” pentru proiectul care viza aleșii locali.

În ceea ce privește proiectul care vizează parlamentarii, votul a fost de 250 „pentru” și unul împotriva. 

„Persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese și persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, este un amendament care se regăsește în ambele proiecte adoptate decizional de deputați. 

După adoptarea proiectelor, USR a transmis că „persoanele condamnate definitiv nu vor mai putea candida și nu vor mai putea fi alese în administrația locală, prin proiectul USR adoptat astăzi de Parlament”. 

„Odată promulgată legea, românii nu vor mai avea primari, șefi de CJ, consilieri locali și județeni condamnați pentru viol, pornografie infantilă, pedofilie, proxenetism sau corupție”, au mai completat useriștii, amintind de scandalul care a zguduit Parlamentul la începutul lunii. 

USR, contrazis de liberala Alina Gorghiu 

În același timp, șefa interimară a Senatului, liberala Alina Gorghiu anunța adoptarea legilor într-un mesaj, susținând că „cel mai important criteriu de integritate autoimpus al PNL pentru alegeri devine acum literă de lege pentru toate partidele”, povestind istoricul inițiativelor. 

„Cum văd că toți de la mai toate partidele se laudă acum că listele pentru alegeri vor fi curate începând din 2024, sunt necesare câteva clarificări. Saga acestei idei nu a început în 2017, când a fost depusă inițiativa, ci cu mult mai înainte. PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne. A fost momentul în care am decis că legea pentru alegerile parlamentare și prezidențiale trebuie să conțină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida”, a susținut șefa intterimară a Senatului. 

Săgeți pentru USR și PSD

Alina Gorghiu a mai susținut că votul PSD arată o recunoaștere a faptului că „a greșit mult în trecut, împotrivindu-se”, amintind de respingerea unuia dintre proiecte la Senat, în timpul conducerii lui Liviu Dragnea, iar „campania USR cu „Fără penali în funcții publice”, de modificare a Constituției, rămâne fară obiect”.

„Le spuneam de atunci că e suficient să modifici legea dacă chiar vrei. Pentru că, acum, prin legile inițiate de mine și PNL, avem garanția că în Parlament și în alte funcții publice nu vor mai ajunge persoane al căror trecut îi ajunge adesea din urmă”, a mai susținut Gorghiu. 

Cazul Bălășoiu, cutremurul din Parlament înainte de adoptarea legilor

Șefa interimară a Senatului a mai punctat că adoptarea proiectelor vine fix înainte de un 2024 complicat, cu toate tipurile de alegeri” și că „era timpul să facem din criterii elementare de integritate literă de lege”.

Adoptarea vine și în contextul în care un scandal sexual în care este implicat deputatul PSD, Aurel Bălășoiu, a cutremurat Parlamentul la începutul lunii. 

Tot șefa Sernatului a explicat atunci că o viitoare modificare a Constituției necesită introducerea posibilității ca un ales al Lexislativului să poată fi demis cu votul electoratului.