Declaraţie comună UE-Kiev: Ucraina va consulta Comisia de la Veneția pe tema legii minorităților

În urma summitului Ucraina-UE a fost semnată o declarație comună, Kievul asumându-și cooperarea cu specialiștii Comisiei de la Veneția pe tema legii minorităților. Forma adoptată de Parlamentul ucrainean a stârnit nemulțumire la București, MAE solicitând reevaluarea acesteia.

Drepturile minorităţilor din Ucraina, menţionate în declaraţia comună FOTO EPA-EFE

"UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, astfel cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de fond cu reprezentanții minorităților, inclusiv cu privire la legislația aferentă. UE este pregătită să asiste în continuare Ucraina în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora", este paragraful din declaraţie care priveşte drepturile minorităţilor.

Surse guvernamentale au declarat pentru Adevărul că menţiunea privind drepturile minorităţilor a fost introdusă ca urmare a demersurilor României, Ucraina fiind de acord cu prevederea.

Reacţia MAE după adoptarea legii

Pe 13 decembrie, Rada Supremă a statului ucrainean a adoptat o nouă Lege privind drepturile minorităților naționale, în urma căruia Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că solicită Ucrainei să consulte Comisia de la Veneția și să aplice pe deplin recomandările în cazul noului act normativ, amintid de cererea statului vecin de aderare la UE și de condițiile puse de Comisia Europeană în acest sens, printre care legea minorităților. 

Ministerul de Externe român menţiona că în lege persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene.

„Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească”, menţiona MAE.

Potrivit informațiilor transmise, „persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale.

Acuzaţii de denaturare a realităţii

La mai bine de o lună de la adoptare, Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis o poziţie publică pe această temă, acuzând denaturarea realităţii.

Ambasada statului vecin a susținut că în urma adoptării actului legislativ sunt afirmate drepturile minorităților din Ucraina, dar și competențelor organului central de autoritate executivă privind implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor și libertăților pe care le au minoritățile și că acestea respectă standardele europene. 

De asemenea, reprezentanții ambasadei au mai subliniat că minoritățile pot utiliza limba maternă atât în mass-media, cât și în interacțiunea cu autoritățile și este afirmat dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat și centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite.

„Se difuzează mituri cu privire la statul care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația”, a transmis Ambasada, susținând că în mass-media și în spațiul public din România au fost transmise „informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea”.

Pentru a intra în vigorare, legea trebuie să fie aprobată de preşedinele ucrainean.