Ce spune MAE după ce ambasada Ucrainei a acuzat denaturarea realităţii pe tema legii minorităţilor

MAE român a dat asigurări că acordă atenție deosebită problemei minorității române din Ucraina, explicând că, într-adevăr legea reprezintă o variantă îmbunătățită, ca urmare poziției exprimate de ambasada Ucrainei. Ministerul a precizat că persistă prevederi ce pot impacta negativ.

Ministerul de Externe a dat asigurări privind atenția acordată minorității din Ucraina FOTO EPA-EFE

Privind poziția Ambasadei, MAE a transmis într-un răspuns pentru „Adevărul” că în evaluarea ministerului, „pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean”. Ministerul român a subliniat însă că „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

Totodată, ministerul român a dat asigurări că acordă o atenție deosebită problematicii minorității din Ucraina, arătând că subiectul a fost abordat constant în cadrul de liderii celor două state, urmând să fie purtate consultări, „care să includă discuții la nivel de experți”, dar și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri de Externe.

Potrivit ministerului, unul dintre subiectele principale ridicate în mod repetat de către partea română vizează și necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Totodată, MAE a dat asigurări privind continuarea sprijinului ferm și constant pentru Ucraina, susținând că „dialogul constant și consistent desfășurat direct între cele două părți pe tema drepturilor persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina poate contribui determinant la combaterea narativelor menite să afecteze încrederea reciprocă și cooperarea dintre cele două state”.

Ce spun specialiștii

Contactat de „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa a susținut că orice dispute sau conflict politic legat de minorități, în Ucrain, în momentul de față „nu face decât să deservească interesele rusești”, arătând că aceste subiecte vor fi lămurite ulterior încheierii războiului purtat de Rusia în țara vecină.

Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a catalogat, de asemenea, reacția drept una îndreptățită, în contextul conflictului armat purtat de forțele ruse pe teritoriul ucrainean.

„Cred că orice român își dă seamă că prima data trebuie să vedem un armistițiu în Ucraina și pe urmă putem discuta despre orice subiect”, a afirmat Adrian Cioroianu. Potrivit fostului ministru, „discutarea unor subiecte de o asemene asensibilitate precum problema minorităților, a limbilor, a identității este total inutilă în prezent”, fiind limpede că pentru Ucraina acum este important să câștige războiul.  

„Legea are în primul rând legătură cu raportul de forte pe plan intern între limba rusă și limba ucraineană”, a mai arătat fostul ministru, explicând că în cazul celorlate este vorba de „victime colaterale ale unui conflict de cultură, între statul ucrainean, care dorește să își contruiască o identitate și moștenirea rusă”.

Ambasada Ucrainei: Un pas progresiv, denaturat de informații manipulatoare

Reprezentanții Ambasadei au calificat adoptarea legii drept „un pas progresiv și semnificativ”, enumerând o serie de realizări aduse odată cu adoptarea legii pe 13 decembrie în capitala Ucrainei.  

Ambasada statului vecin a susținut că în urma adoptării actului legislativ sunt afirmate drepturile minorităților din Ucraina, dar și competențelor organului central de autoritate executivă privind implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor și libertăților pe care le au minoritățile din acest stat și că acestea respectă standardele europene.

De asemenea, reprezentanții ambasadei au mai subliniat că minoritățil pot utiliza limba maternă atât în mass-media, cât și în interacțiunea cu autoritățile și este afirmat dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat și centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite.

„Se difuzează mituri cu privire la statul care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația”, a transmis Ambasada, susținând că în mass-media și în spațiul public din România au fost transmise „informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea”.

Politicienii români cer avizul Comisiei de la Veneția

Anterior, PSD, prin vocea parlamentarului Titus Corlățean, a anunțat că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat Comisiei de la Veneția să emită un aviz referitor lege. Titus Corlățean a precizat că speră ca demersul de acum să ducă la îmbunătățirea tratamentului la care sunt supuși etnicii români din Ucraina. Potrivit deputatului, Comisia de monitorizare a APCE, a adoptat cu unanimitate de voturi moțiunea.

Ministerul Afacerilor Externe din România solicitase încă de la adoptare, părții ucrainene să consulte Comisia de la Veneția și să aplice pe deplin recomandările în cazul noii Legi privind minoritățile naționale adoptate de Rada Supremă a statului.