De ce România a fost cuplată cu Bulgaria la votul pentru Schengen. Separarea dosarelor, posibilă

Tratarea la pachet a României și Bulgariei a avut loc pentru că dosarul lor de fiecare dată a fost analizat la comun, precum și gestionarea în colaborare a frontierelor. Acest lucru nu împiedică varianta decuplării pe viitor.

Tratarea la comun a dosarului aderării României și Bulgariei la Schengen își are rădăcinile în momentul depunerii cererilor de aderare, care a fost similar, la fel ca și acceptarea lor în alte structuri, cum a fost Uniunea Europeană.

„România și Bulgaria au fost tratate cuplat, pentru că au depus cererile de aderare în același timp. Chestiunea decuplării poate fi avută în vedere”, a declarat pentru „Adevărul” Daniel Buda, eurodeputat PNL și vechi jurist liberal.

„Cuplarea a fost instituită acum mai bine de 12 ani, când erau primele discuții și negocieri pentru extinderea spațiului Schengen. Așa s-a convenit atunci și din acel moment nu s-a mai încercat schimbarea situației. În spatele deciziei s-a gândit și modul cum să fie gestionate granițele externe”, a completat eurodeputatul Eugen Tomac, la vremea cuplării inițiale a celor două state secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Dacă pentru Croația au fost misiuni de verificare ale îndeplinirii standardelor pentru accedera la spațiul Schengen, în cazul României, aceasta a fost tratată la pachet cu Bulgaria, atât acum, dar și în trecut, adică în 2011, când erau pregătite demersuri de aderare la Schengen.

Inclusiv concluziile și comunicările Comisiei Europene se referă la Bulgaria și România ca la un întreg, nu separat. „Bulgaria și România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai mult de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind eliminarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, în vederea consolidării încrederii reciproce și recunoscând dezvoltarea normelor Schengen începând din 2011, în luna martie 2022, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază voluntară, sub coordonarea Comisiei, să analizeze aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen. Misiunea voluntară de informare, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, ci au și consolidat în mod substanțial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări s-au dovedit a avea rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen”, explica Executivul european în solicitarea pe care o făcea Consiliului, pe 16 noiembrie 2022, pentru discutarea aderării României la Schengen.

Decuplarea, posibilă, dar gestionată cu atenție

Legat de decuplare, euroaleșii vorbesc de mai multe variante. „Se discută doar în Consiliul UE, cu un document agreat între state”, susține Tomac.

Pe de altă parte, Victor Negrescu susține că decuplarea ar fi fost posibilă încă din timpul Consiliului JAI. În intervențiile sale de ieri joi a explicat faptul că acest lucru ar fi însemnat refacerea documentului privind aderarea la Schengen şi eventual aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie de la 1 martie. Practic, să fie rescrisă rezoluția de aderare.

Însă un asemenea demers ar însemna ca România să securizeze suplimentar frontiera de sud a ţării, pentru a corespunde în totalitate parametrilor acquis-ului Schengen. „Ori aici, CE, mai ales prin agenţia specifică Frontex, a exprimat disponibilitatea în a oferi acest tip de suport în aşa fel încât România să fie pregătită anul viitor să intre în spaţiul Schengen chiar şi fără Bulgaria”, explică în urmă cu două zile Negrescu, într-un interviu pentru Agerpres.

Opoziția Bulgariei la separarera dosarelor

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan a vorbit joi de demersul României de decuplare de Bulgaria în timpul Consiliului JAI, dar Guvernul de la Sofia s-a opus. „S-au comportat mizerabil. Au votat împreună rânjind”, a sintetizat prim-vicepreședintele PNL.

În schimb, ministrul de Interne al Cehiei, țara care asigură președinția Consiliului UE a subliniat, în conferința de presă, că legal nu se putea din punct de vedere legal decuplarea în timpul acestui Consiliu JAI. 

Surse din diplomație au precizat pentru „Adevărul” că procesul decuplării e posibil, dar nu se poate face de pe azi pe mâine, pentru că întreg sistemul de apărare a granițelor a fost gândit în colaborare cu bulgarii. Așadar, ar însemna un efort tehnic pentru România. De asemenea, ar afecta relațiile cu bulgarii, prin disocierea de ei, care dețin, totuși, instrumentul veto-ului la nivel de JAI. Mai precis, pot invoca faptul că au îndeplinit toate condițiile tehnice, la fel ca România, dar totuși statele UE ar fi gata să lase în Schengen doar Bucureștiul.