Ce urmează după votul pe Schengen. Pașii care pot fi făcuți de România

0
0

Scenariile privind un nou vot de aderare la Schengen arată că într-o situație aproape excepțională s-ar putea întâmpla acest lucru în acest an. Variantele cele mai realiste sunt însă cele legate de un vot în 2023.

Intrarea în Schengen rămâne o enigmă FOTO Shutterstock
Intrarea în Schengen rămâne o enigmă FOTO Shutterstock

Un prim apel privind mobilizarea pentru un nou vot în favoarea primirii României și Bulgariei în Schengen a fost făcut de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut Consiliului European să facă de așa natură încât să se ajungă la un compromis. Reacția a fost pe Twitter. 

Procedura cea mai rapidă a fost exprimată de Victor Negrescu, eurodeputat PSD.  „Încă se mai poate schimba ceva, dacă subiectul este ridicat în Consiliul European de săptămâna viitoare (din 15 decembrie, n.r.). Adică, șefii de stat și de guvern să discute această tematică, să vină cu o altă perspectivă asupra aderării României la spațiul Schengen. Trebuie ca România să solicite acest lucru și ca președinția cehă a Uniunii și președintele Consiliului European să sprijine acest demers. Înțeleg că există o astfel de deschidere dinspre partenerii noștri europeni. Bulgaria depune deja eforturi în acest sens, rămâne văzut dacă și România se va ralia (...) Ar fi foarte bine (dacă România ar solicita reevaluarea, n.r.).  Nu va fi vorba însă de un vot în Consiliul European. Acolo deciziile se iau prin consens. Un astfel de consens va genera un nou Consiliu extraordinar pe Justiție și Afaceri Interne, anul acesta, pentru a vota aderarea României la spațiul Schengen”, a afirmat eurodeputatul social-democrat, într-o intervenție.

Martie, la următorul JAI

Invitat la Antena 3, Gheorghe Falcă, eurodeputat PNL, a vorbit de faptul că e posibil ca la Consiliul European să fie cerută pregătirea unui vot, dar nu rapid, ci în martie, următoarea întâlnire calendaristică a JAI. „Consiliul JAI din martie (n.r. - nouă încercare), dar să fim sinceri. Până în martie avem de sprijinit la nivel european cele cinci condiții din JAI”, a precizat Falcă, referitor la unele condiții pe migrație puse de Austria.

Tot în prima parte a anului a cerut și Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al PPE. „Acum trebuie să continuăm munca pentru a repune cât mai curând pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne votul privind aderarea noastră la spațiul Schengen. E foarte important că Suedia, care va prelua președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2023, și-a manifestat astăzi deschiderea de a pune votul pe agendă.Trebuie să eliminăm rezervele nejustificate ale Austriei și să avem cât mai curând un vot pozitiv, la începutul anului viitor”, a punctat Siegfried Mureșan.

Crețu și Negrescu, înclinați spre președinția spaniolă

Corina Crețu, europarlamentar Pro România, s-a declarat sceptică privind rezolvarea situației în prima parte a anului 2023. „Austria s-a opus in mod deschis aderării României. Este o zi trista pentru Romania. Mai avem speranta Consilului Uniunii Europene din 15 decembrie. Cred ca se cuvine, totusi, sa multumim Președinției Cehe a Uniunii Europene, care ne-a sprijinit foarte mult in ultimele sase luni. Președinția Suediei, care începe de la 1 Ianuarie, nu intenționează sa mai pună pe agenda Președinției sale acest subiect. Apoi, de la 1 Iulie 2023, ne poate reveni speranta, pe timpul Președinției Spaniole a Uniunii Europene, care susține pe deplin intrarea României in spațiul Schengen.  Drept consecință, accesul nostru este blocat pentru moment. O zi nefasta pentru Romania, pe care romanii nu o merită”, a afirmat Crețu pe Facebook.   

Și social-democratul Victor Negrescu este de părere că o șansă mai mare pentru un nou vot ar urma să fie după luna iulie, când președinția Consiliului Uniunii Europene e preluată de Spania, stat condus de un guvern socialist, în frunte cu Pedro Sanchez.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite