Sorin Ovidiu Vîntu, în centrul valului „Roexit” de pe TikTok. Sociolog: „Sunt români care nu se simt ascultați”

Sub eticheta „Roexit", un termen construit prin analogie cu Brexit, zeci de conturi de TikTok, în frunte cu fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu, promovează în ultimele luni ideea ieșirii României din Uniunea Europeană. Fenomenul nu este nou, dar ritmul și modul în care se propagă ridică semne de întrebare. „Sunt niște români care nu se simt ascultați de reprezentanții politici și Roexit-ul vine ca o încununare”, spune sociologul Antonio Amuza, care avertizează că fenomenul merită urmărit, chiar dacă 85% dintre români văd în continuare UE ca aliat sau partener necesar.

FOTO: Shuttersotck

Partidul ROEXIT a fost înființat în 2022, la Cluj-Napoca, de Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup și Sergiu Dan Grecu. Lup fondase inițial organizația AUR din județul Cluj, dar în 2021 a fost exclusă din partid, conform Digi24. Formațiunea militează, potrivit propriei pagini de Facebook, pentru „scoaterea României din Uniunea Europeană și refacerea economiei naționale”.

Mesajele partidului pendulează în jurul ideii de spoliere economică: băncile străine scot profiturile din țară, companiile internaționale controlează berea, țigările și utilitățile, petrolul și rafinăriile sunt în mâini străine. „Românii rămân cu rate mari și putere de cumpărare scăzută. Capitalul care ar fi putut fi reinvestit în economia locală este scos din țară", se arată într-unul dintre materialele de propagandă ale partidului. 

Cu toate acestea, partidul nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2024. Raportul financiar arată că acesta este finanțat aproape exclusiv din cotizații foarte mici, între 50 și 250 de lei, majoritatea provenind de la fondatori. Amploarea fenomenului online nu este susținută, deci, de o infrastructură politică sau financiară solidă.

Vîntu, vârf de lance pe TikTok

Dacă infrastructura politică a mișcării este firavă, cea mediatică s-a construit rapid pe TikTok, unde mai multe conturi dedicate temei au acumulat în scurt timp zeci de mii de urmăritori și sute de mii de aprecieri. Contul @ro.exit.2026 are 18.200 de urmăritori și aproape 289.000 de aprecieri, cu clipuri care ating individual și 370.000 de vizualizări. Contul @ro_exit a strâns 18.757 de urmăritori și 254.000 de aprecieri, iar @ro.exit.urgent a depășit 299.000 de aprecieri la 12.500 de urmăritori, cu un clip individual de aproape 300.000 de vizualizări.

Figura centrală a campaniei de pe TikTok este fostul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat în mai multe dosare penale, inclusiv în cazul FNI și în cel privind delapidarea patrimoniului Asociației Salariaților din SNP Petrom.

În ultimii ani, acesta s-a repoziționat ca promotor al unor mesaje despre îmbogățire rapidă și apare frecvent în clipurile „Roexit”, unde combină critici la adresa clasei politice cu teme economice și discurs suveranist. Materialele sale adună zeci și sute de mii de vizualizări.

Teza este promovată pe TikTok și de Cezar Ionașcu. Cunoscut propagandist pro-rus, Ionașcu s-a autoproclamat „mentorul bărbaților din România” și organizează tabere de „masculinitate”.

Mesajele promovate pe aceste conturi urmează un tipar similar. Întrebări retorice despre finanțarea Ucrainei, scenarii despre raționalizări alimentare, dezbateri despre „colapsul Occidentului" și îndemnuri la referendum pentru ieșirea din UE, toate ambalate în grafică agresivă cu culorile tricolorului.

„Pare o campanie organizată"

Antonio Amuza, sociolog la IRES, urmărește fenomenul și spune că activitatea de pe TikTok poartă semnele unei campanii coordonate, nu ale unui curent spontan.

„Strict pe TikTok, sunt încă la început, îmi e greu să vă dau niște concluzii. Pare o campanie cumva organizată, pentru că am văzut printre comentarii foarte multe mesaje comune. Ce înseamnă asta? Că multe dintre mesajele postate ca și comentarii la postările respective sunt copy-paste, dar nu sunt sloganuri scurte, ci consistente. Asta presupune că mesajele sunt distribuite în afara platformei, astfel încât oamenii care o utilizează, dacă sunt reali și nu sunt boți, să preia mesajele respective și în felul ăsta să gonfleze intenția", a explicat Antonio Amuza pentru „Adevărul”.

Sociologul a analizat și evoluția istorică a termenului în spațiul public și a identificat trei momente de vârf: perioada 2018-2020, când Brexit-ul domina presa europeană, apoi 2025, când subiectul a fost „confiscat politic de Simion, Călin Georgescu și așa mai departe". Acum, valul vine dinspre TikTok.

85% dintre văd UE ca aliat sau partener necesar

Înainte de a evalua pericolul real al discursului Roexit, cifrele oferă un context important. Potrivit unui sondaj IRES din ianuarie 2025, 85% dintre români privesc Uniunea Europeană fie ca „un aliat care ne împărtășește interesele și valorile” (25%), fie ca „un partener necesar, cu care trebuie să cooperăm strategic" (60%). Doar 12% o văd ca rival sau adversar.

O altă măsurătoare IRES, din februarie 2026, arată că 48% dintre români consideră că România ar trebui să-și urmărească prioritar interesele naționale de securitate, chiar dacă acestea diferă de pozițiile UE sau ale aliaților occidentali, în timp ce 32% optează pentru o aliniere clară la pozițiile occidentale și 20% pentru neutralitate.

Această din urmă cifră nu trebuie citită neapărat ca simpatie pentru Roexit, dar arată că sentimentul „suveranist”, în sensul larg al cuvântului, are o prezență consistentă în societatea românească, pe care mișcările anti-UE încearcă să o capitalizeze.

„Câteva procente bune cochetează cu ideea”

Amuza avertizează că un segment mic este receptiv la mesajul Roexit, chiar dacă majoritatea copleșitoare a românilor rămâne pro-europeană.

„Nu trebuie totuși să eliminăm complet faptul că există un segment, nu știu cât de consistent, dar vorbim de câteva procente bune în electoratul românesc, care cu siguranță cochetează cu această idee. Poate nu neapărat în priză directă, poate nu izvorăște neapărat de la ei, dar pot privi ideea României suverane, în afara Uniunii Europene, ca pe o soluție. Nu neapărat pentru o revitalizare a României, ci mai degrabă ca răspuns la modul în care s-a cam făcut politica în ultimii ani. Sunt niște români care nu se simt ascultați de reprezentanții politici în ultima vreme, intră în conflict cu mesajele transmise, stabilitate și așa mai departe, lucruri care nu au reprezentat pentru ei o mantră câștigătoare, ci dimpotrivă. Și Roexit-ul vine ca o încununare", a explicat Antonio Amuza.

Un protest ideologic, nu o mișcare politică reală

Receptivitatea față de mesajele Roexit nu vine, în opinia sociologului, dintr-o convingere profundă că ieșirea din UE ar fi o soluție concretă, ci dintr-o nevoie de protest.

„Cred că e mai degrabă un protest ideologic, în care nevoia de schimbare și rezonarea cu o serie de mesaje populiste, din ambele sfere ideologice, populism de dreapta și de stânga, transmit același mesaj: lupta dintre elite și noi, poporul. Acest «noi, poporul» nu prea a avut o voce, și atunci genul acesta de mesaje, inclusiv cele suveraniste, par a reprezenta alternative pentru românii care vor un leadership politic mai ferm și sancționează lipsa de fermitate de pe scena politică din România”, spune sociologul.

Partidele tradiționale, tentate să preia retorica

Întrebat dacă partidele mari ar putea prelua elemente din discursul Roexit pentru a-și recâștiga electoratul pierdut, Amuza spune că riscul există și că terenul este pregătit tocmai de absenteismul masiv.

„Cu siguranță da. Eu cred că partidele tradiționale sunt într-o formă de resetare și rebranding. Marea problemă în societatea românească n-ar fi neapărat fluiditatea electoratului. Oamenii sunt destul de consistenți în intenția de vot. Marea problemă o reprezintă de fapt un nivel exagerat de dezinteres politic. Îl vedem în mai mulți indicatori: în intenția de a participa la vot și efectiv în participare, în absenteism. Cred că în București absenteismul a fost de șapte din zece alegători care au stat acasă, iar la nivel național undeva la șase din zece români nu participă la vot. Acel electorat latent este de fapt vizat de către partidele care simt nevoia să capitalizeze un segment pe care nu l-au abordat până de curând", crede Amuza.