De ce nu a mai fost declarat indezirabil extremistul Vona Gabor. Diaconu (PSD): Probabil nu s-a dorit riscarea unui conflict cu Ungaria

Deputatul PSD, Bogdan Diaconu, a declarat pentru „Adevărul“ că lipsa unei decizii ferme din partea autorităţilor cu privire la statutul lui Vona Gabor în România se explică prin faptul că nu s-a dorit riscarea unui conflict cu Ungaria. În plus, mai susţine deputatul, statul român va da dovadă de slăbiciune, dacă justiţia nu se va pronunţa în acest caz.

Venirea lui Vona Gabor în România, joi, pentru a participa la Şcoala de Vară a Tineretului Maghiar a adus, din nou, în discuţie subiectul fierbinte privind statutul de indezirabil în România a liderului extremist. Deşi în luna martie s-a discutat intens despre acest subiect, până acum nu s-a luat nicio decizie. 

Deputatul PSD Bogdan Diaconu, cunoscut pentru lupta acerbă împotriva extremismului maghiar, are şi o explicaţie în acest sens. 

„După părerea mea, subiectul are o componentă politică. Probabil că s-a dorit să nu se lovească chiar la vârfurile partidului. Implicarea lui în manifestaţiile de la Târgu Mureş, de anul trecut, a fost, probabil, greu de demonstrat direct. El trebuia condamnat pentru declaraţiile de la şcoala de vară de anul trecut, când era vinovat , cu subiect şi predicat, aşa cum am arătat şi în plângerea mea penală. Avem de-a face cu o decizie legată, din păcate, de relaţia cu Ungaria, pentru că Jobbik este al doilea partid al ţării şi riscurile unui conflict cu Budapestea ar fi majore. Eu cred că trebuia să ni-l asumăm, dar decizia nu-mi aparţine“, ne-a declarat Diaconu.

Deşi preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta s-au invitat reciproc, în luna martie, să ia măsuri pentru ca liderul Jobbik, Vona Gabor, să nu mai vină în România, demersurile celor doi au rămas fără niciun rezultat. 

Astfel, la începutul lunii martie, Traian Băsescu a cerut Guvernului şi Parlamentului să emită un act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România.

La scurt timp, premierul Victor Ponta a anunţat că Ministerul de Interne îl poate declara pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României numai dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), avizează procedura.

Premierul i-a trimis preşedintelui o notă de informare redactată de vicepremierul Gabriel Oprea, ministru de Interne, privind activităţile pe teritoriul României ale liderului Jobbik, cu impact în planul securităţii naţionale şi siguranţei publice, şi i-a cerut să avizeze, în calitate de preşedinte al CSAT, concluziile şi măsurile propuse în nota de informare.

Preşedintele Traian Băsescu declara la acea vreme că nu doreşte să convoace o şedinţă extraordinară a CSAT, pentru a nu da un semnal de vulnerabilitate. „Nu avem urgenţe, va fi şedinţa la termen şi, în perioada asta, deliberat am preferat consultări cu structurile de informaţii şi nu convocarea CSAT, pentru a nu da senzaţia că România e într-o situaţie de pericol, şi nu este.Ştiu ca a venit o informare (n.r. - documentele trimise de Guvern cu privire la activitatea lui Vona Gabor pe teritoriul României), voi analiza. Eu vizez un spectru mai larg de activităţi extremiste pe teritoriul României”, declara preşedintele. 

Ce spune singura lege în vigoare

Ordonanţa de urgenţă 194/2002, singura prevedere care reglementează regimul străinilor în România, stipulează la articolul 85 următoarele: „Declararea ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe in domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice“. 

Conform legii, singurii care pot sesiza Parchetul sunt preşedintele Traian Băsescu, în calitate de şef al (CSAT) şi vicepremierul Gabriel Oprea, aflat în fruntea ministerului de Interne, care asigură ordinea publică.

Proiectul de lege antiextremism zace în Parlament

România nu are încă o legea care să pună capăt extremismului maghiar, ci doar ordonanţa de urgenţă din 2002. Există însă un proiect legislativ, iniţiat de deputatul PSD Bogdan Diaconu, proiect care s-a află la un pas de votul final din Camera Deputaţilor, for decizional. Nici până azi însă acel proiect nu a mai ajuns pe ordinea de zi a plenului pentru a fi votat

La articolul1 se va stipula clar: „Orice manifestări (întruniri, tabere, conferinţe, mitinguri) care prin obiectul, desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”. Primul articol din Legea noastră fundamentală vorbeşte de caracterul naţional, suveran şi indivizibil al statului român.
 

Articolul secund din legea promovată de Diaconu precizeză: „Persoanele de cetăţenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României sunt considerate indezirabile pe termen nelimitat pe teritoriul României dacă nu au statut diplomatic, sau persona non-grata dacă au statut diplomatic”.

Problema mişcărilor extremiste din afara ţării care vin în România va fi rezolvată prin articolul 3, potrivit căruia „Partidele politice, fundaţiile, ONG-urile sau orice fel de organizaţii juridice sau non-juridice înregistrate în afara României care promovează mesaje şi/sau desfăşoară acţiuni care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”.