Cum va funcționa noua formulă de împărțire a bugetului între Primăria Generală și sectoare

Parlamentul a adoptat, săptămâna trecută, un amendament la legea bugetului de stat pe 2026, care modifică modul de distribuire a veniturilor din impozitul pe venit la nivelul Capitalei, astfel încât 85% din aceste fonduri să fie repartizate prin votul Consiliului General. Deputatul USR Cătălin Drulă, inițiatorul amendamentului, a explicat pentru „Adevărul” că, potrivit estimărilor, Primăria Generală ar urma să beneficieze de o alocare bugetară de aproximativ 5,8 miliarde de lei.

FOTO: Inquam Photos

Formula adoptată împarte impozitul pe venit în trei tranșe: 1% merge automat la județul Ilfov, pentru cheltuieli de dezvoltare; 14% merge direct la bugetul Primăriei Generale, destinat serviciilor publice, infrastructurii și cofinanțării proiectelor europene; iar restul de 85% intră în grija Consiliului General al Municipiului București (CGMB), care decide repartizarea între Primăria Capitalei și cele șase sectoare.

Cătălin Drulă: „Estimarea este de 5,8 miliarde de lei pentru Primăria Generală”

Spre deosebire de anii anteriori, modul în care se distribuie banii nu va mai fi decis de Guvern, ci de Consiliul General, pe bază de proiecte. Primăriile de sector sunt obligate să depună cereri de finanțare, iar CGMB votează alocările.

„Mecanismul e, în esență, votul din Consiliul General. Se face o hotărâre și, practic, consilierii decid distribuția. Amendamentul acesta e însă o soluție temporară, doar pentru 2026. Eu am depus încă din toamnă un proiect de lege în Parlament, care acum e în Camera decizională și care propune o soluție permanentă. Diferența e că acolo nu vorbim doar de impozitul pe venit, ci și de taxele și impozitele locale, exact în logica referendumului din București. Sunt prevăzute mai multe criterii, cum ar fi populația și altele. Aici, în amendament, mecanismul e mai simplu: primăriile de sector își trimit nevoile, iar apoi distribuția se face prin hotărâre de Consiliu General. E o soluție de compromis, de coaliție, strict pentru anul ăsta. În același timp, se vede o anumită teamă că în Consiliul General lucrurile ar putea să scape de sub control și să apară o altă majoritate care să modifice împărțirea”, a declarat Cătălin Drulă pentru „Adevărul”.

Potrivit lui Cătălin Drulă, Primăria Generală ar urma să beneficieze, în urma împărțirii, de aproximativ 5,8 miliarde de lei, ceva mai mult decât anul trecut, atunci când bugetul PMB fusese văduvit în favoarea sectoarelor.

„Din ce s-a comunicat public, pare că există această îngrijorare. Ca ordine de mărime, vorbim de aproximativ 11–12 miliarde de lei total, din care pentru Primăria Generală ar reveni în jur de 5,8 miliarde. Asta e și estimarea pe care am văzut-o și eu, inclusiv din discuțiile cu Ministerul Finanțelor. Problema e că Guvernul a dat recent o ordonanță prin care a scos din redistribuire impozitul pe venit din declarația unică. La nivel național vorbim de vreo 3,4 miliarde de lei, din care cam 1,2 miliarde sunt din București. Practic, banii aceștia nu se mai întorc la primării. Asta reduce destul de mult resursele. Din ce rămâne, ajungem la estimarea de 5,8 miliarde pentru Primăria Generală, dar doar dacă se păstrează aceeași formulă de împărțire ca anul trecut. Per ansamblu, situația e una de echilibru fragil. Deciziile depind de votul din Consiliul General, iar acolo nu există o majoritate foarte stabilă. E un fel de blocaj reciproc: fiecare are nevoie de celălalt ca să poată mișca lucrurile”, a afirmat inițiatorul amendamentului. 

Termenele strânse și mecanismul de urgență

Amendamentul introduce o succesiune de termene scurte. ANAF-Bucuresti comunică suma estimată aferentă cotei de 85% în termen de trei zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a legii. CGMB are la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a adopta hotărârea de repartizare, cu obligația de a solicita propunerile sectoarelor în primele două zile.

Dacă CGMB nu reușește să adopte hotărârea în termenul de 13 zile lucrătoare, legea prevede un mecanism de siguranță: banii se alocă automat, proporțional cu sumele încasate de fiecare sector în 2025 din cotele defalcate. Practic, dacă majoritatea din Consiliul General se blochează politic, se revine la status quo-ul anului anterior.

Pe hârtie, Ciprian Ciucu se sprijină pe o majoritate extrem de fragilă, alcătuită din cinci formațiuni politice (PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei) care însumează 28 de consilieri, cu doar unul peste pragul necesar pentru o majoritate simplă. În același timp, în ultimele săptămâni, Ciucu a manifestat deschidere față de PSD, partid cu care a convenit susținerea reciprocă a unor proiecte, ceea ce face probabilă conturarea unei soluții negociate inclusiv în privința bugetului.

Excepția pentru Băluță: 150 de milioane de lei garantați

Legea bugetului prevede, ca excepție, că Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, va primi suma de 150 milioane de lei, pentru continuarea lucrărilor la două obiective aflate deja în șantier: pasajul rutier de la intersecția străzii Ion Iriceanu cu strada Turnu Măgurele și reabilitarea planșeului Unirii. Suma este virată direct, înainte de orice hotărâre a CGMB, din soldul unui cont existent.

Deși președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, ceruse 5% din impozitul pe venit al Bucureștiului, județul va primi doar 1%. Thuma, cel mai vocal contestatar din interiorul PNL al premierului Ilie Bolojan, nu și-a ascuns nemulțumirile față de formula agreată.

Nicușor Dan: „Nu semnez legea bugetului național care ignoră referendumul”

Amendamentul a fost introdus la cerința expresă a președintelui Nicușor Dan, care declarase în repetate rânduri că nu va promulga legea bugetului fără aplicarea referendumului din București. Referendumul local desfășurat pe 24 noiembrie 2024 a fost validat cu o prezență de 40,97%, iar la întrebarea privind repartizarea impozitelor și taxelor, 64,37% dintre votanți au răspuns „Da". Totuși, chiar dacă referendumul prevedea ca toate taxele, inclusiv cele pe locuințe și mașini, să fie trecute în bugetul PMB, amendamentul votat face referire doar la impozitul pe venit. 

„Parlamentul trebuie să fie pro-activ și să schimbe partea de taxe locale, și una care ține de legea bugetului național – împărțirea între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Eu nu o să semnez legea bugetului național care ignoră referendumul”, a spus Nicușor Dan la un interviu Epoch Times.  

În paralel, un proiect de lege inițiat de Cătălin Drulă, care vizează transpunerea totală a referendumului, este în curs de examinare la Camera Deputaților, după ce Senatul l-a adoptat tacit. Dacă va trece și acolo, mecanismul din amendamentul de față ar deveni regulă permanentă, nu excepție bugetară.