Cum au desfiinţat deputaţii conflictul de interese. „Dacă alegi o rudă genială în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, nu e conflict de interese“

Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice

Deputaţii jurişti au modificat Codul Penal, astfel încât aproape că au dezincriminat conflictul de interese. Spre exemplu, s-a dat liber la angajarea rudelor, dar numai a „rudelor geniale“, după cum s-a exprimat deputatul PSD Eugen Nicolicea. Practic, ce n-a reuşit Guvernul prin Ordonanţa 13, au „îndreptat“ deputaţii jurişti. Proiectul urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor, pentru votul final.

Deputaţii din Comisia Juridică au hotărât, marţi, îmblânzirea regimului conflictului de interese prevăzut în Codul Penal, la articolele 301, dar şi 308. Mai mult, aceştia au înlocuit denumirea titlului de „conflict de interese” cu titlul de „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane“.

Proiectul de lege, iniţiat de mai mulţi parlamentari ai PSD şi UDMR în 2014, voia, oficial, clarificarea problematicii conflictului de interese. De fapt, intenţia proiectului a fost dezincriminarea unor fapte penale. Concret, deputatul UDMR Marton Arpad, cel care a gândit proiectul, ar fi vrut ca funcţionarii care emiteau sau aprobau acte normative, care, ulterior, se dovedeau a fi cu probleme de legalitate, să nu poată fi acuzaţi de abuz în serviciu. Spre exemplu, dacă intenţia lui Marton Arpad s-ar fi transformat în lege, Elena Udrea ar fi scăpat de acuzaţia de abuz în serviciu, pentru care tocmai a fost condamnată în primă instanţă în Dosarul Gala Bute. De asemenea, Marton Arpad şi-ar mai fi dorit ca funcţionarii publici care îşi angajau rudele sau ofereau sporuri fără o motivaţie legală să nu poată fi încadraţi la conflict de interese sau abuz în serviciu. Demersul lui Marton Arpad a mai fost ponderat de aleşii PSD, care au optat pentru câteva modificări mai puţin scandaloase, dar care tot afectează regimul conflictului de interese.

Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese. Eugen Nicolicea, deputat PSD

Astfel, noua formă a articolului 301, alineatul (1), cel care trata subiectul conflictului de interese, este:  „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani“.

Modificările aduse la articolul iniţial sunt esenţiale fiind introdusă în articol precizarea „prejudiciului de interes public“ şi interzicerea ocupării unei funcţii publice pentru doar trei ani, nu pentru o perioadă pe care o stabileşte instanţa, cum e acum. Prin noua abordare, practic, nu se mai sancţionează penal simpla angajare a unei rude, care este esenţa conflictului de interese, ci trebuie demonstrat că această faptă a produs un prejudiciu public.

Geniul de Nobel şi prostălăul
Şeful deputaţilor jurişti Eugen Nicolicea, fiind pus să comenteze un exemplu practic, a recunoscut că funcţionarii publici îşi pot angaja pe viitor rudele, dacă e modificată legea. „Dacă angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent e conflict de interese. Este un prejudiciu pentru că, ulterior, activitatea instituţiei merge mai rău. Observaţi că ne încadrăm în definiţia internaţională, şi anume, funcţionarul public care a făcut o astfel de angajare a acţionat cu imparţialitate afectată, adică părtinitor“, a explicat Nicolicea. „Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese“, a subliniat social-democratul, un sofism care, în realitate, dă liber la nepotism.

Proiectul de lege va ajunge săptămâna viitoare în plenul Camerei Dpeutaţilor, pentru votul final, în condiţiile în care trecuse tacit de Senat, în forma mult mai radicală propusă de Marton Arpad. Dacă va fi adoptat şi de Camera Deputaţilor, proiecul va ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare.

Insistenţele lui Florin Iordache
Reprezentanţii Ministerului Justiţiei, adică secretarul de Stat Sofia Moţ, a cerut, în şedinţa Comisiei Juridice, amânarea acestui proiect, în contextul în care ministerul pregăteşte mai multe proiecte prin care să pună legislaţia penală în acord cu deciziile CCR. Potrivit unor surse politice, reprezentanţii ministerului şi deputaţii jurişti se înţeleseseră pentru amânare, însă Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei, a insistat să fie discutată iniţiativa.