Cum a ajuns România să fie trimisă în judecată pentru poluarea din Capitală. Ce scuze au găsit Primăria şi Ministerul Mediului

Poluarea peste limita admisă din Bucureşti a împins Comisia Europeană să dea în judecată România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). În cazul în care România va fi găsită vinovată, Primăria Capitalei riscă să plătească amenzi de peste 200.000 de euro pe zi, sancţiune care ar împinge instituţia în faliment.

Prevederile unei directive europene emise încă din 2008 de Parlamentul European (PE) privind calitatea aerului înconjurător au fost încălcate vreme de zece ani de Primăria Muncipiului Bucureşti, motiv pentru care, Comisia Europeană (CE) a informat săptămâna aceasta Ministerul Mediului că România este dată în judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Deşi „Adevărul” a solicitat Ministerului Mediului informarea oficială trimisă de CE  pentru a putea publica acuzaţiile care îi sunt aduse statului român, răspunsul Ministerului a tranşat situaţia rapid: „procesul se află pe rolul CJUE”, iar „informaţiile solicitate pot aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim oricărei părţi implicate în proces”. Cu toate acestea, surse politice susţin că documentul transmis României este unul stufos ( aproximativ 300 de pagini), iar pe lista învinuirilor se numără inclusiv „afectarea sănătăţii populaţiei”, o informaţie considerată de interes public.  

Consilierul PNL din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) Ciprian Ciucu a avertizat că, potrivit jurisprudenţei Comisiei Europene, România riscă, în cazul în care va fi găsită vinovată, amenzi cuprinse între 100.000 şi 400.000 de euro pe zi. Conform legii, responsabilitatea îi revine Primăriei Capitalei. Acesta a mai precizat şi că, „sănătatea populaţiei” este, în general, un argument solid în procesele de tipul acesta, România urmând să piardă la CJUE şi să sufere sancţiunile. „Nu vom scăpa cu siguranţă. Nu au cum să ia nişte măsuri care să reducă nivelul de poluare până la limita admisă într-un timp atât de scurt. Gabriela Firea a promis de un an şi zece luni că va instala cele 25 de staţii de măsurare a calităţii aerului şi nu a făcut-o nici acum. Acesta era primul pas. Următorul ar fi fost să înlăture sursele de poluare, ceea ce iar ar fi imposibil”, a explicat pentru „Adevărul” Ciprian Ciucu.

Ministerul şi Primăria vor să facă uitată problema

În încercarea de a micşora dimensiunea problemei, reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai Primăriei Municipiului Bucureşti, în frunte cu vicepremierul Graţiela Gavrilescu şi cu edilul Gabriela Firea, s-au întâlnit pe 1 noiembrie pentru a putea găsi o soluţie. Rezultatul a luat forma unui comunicat de presă în care cele două instituţii au aruncat vina pentru încălcarea Directivei 2008/50/CE pe conducerea anterioară a PMB, promiţând totodată „o colaborare inter-instituţională cu măsuri concrete”.

„Guvernul României prin Ministerul Mediului oferă sprijin atât tehnic, prin specialiştii săi, cât şi financiar, din Fondul pentru Mediu, pentru implementarea măsurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului. Am lucrat foarte bine cu PMB, care şi-a asumat şi a reuşit, în timp record, să aprobe un plan integrat foarte eficient, cu măsuri concrete şi realiste. Chiar dacă această situaţie trenează încă din anul 2009 şi implementarea măsurilor a fost întârziată nejustificat de fostele conduceri, am convingerea că actuala echipă de management a Primăriei Generale are capacitatea să le ofere bucureştenilor un mediu curat şi sănătos”, a declarat ministrul Graţiela Gavrilescu.

La rândul său, Gabriela Firea a lăudat relaţia dintre PMB şi Minister şi a anunţat că speră ca aceasta să devină „un exemplu de bune practici pentru toate autorităţile din România”.

„Am decis să ne reîntâlnim în formula de astăzi ori de câte ori va fi nevoie pentru a ne coordona eforturile şi pentru a mişca lucrurile în direcţia dorită. Ne-am asumat să venim în faţa bucureştenilor cu măsuri concrete, şi iată că ceea ce am promis se şi întâmplă. Cred că relaţia noastră excelentă de colaborare inter-instituţională poate deveni un exemplu de bune practici pentru toate autorităţile din România, pentru că tot ceea ce facem trebuie să fie în beneficiul cetăţenilor”, a precizat primarul general.

„Măsurile concrete şi realiste”, în faza de studiu

Comunicatul de presă emis de Ministerul Mediului cuprinde şi o listă de 11 măsuri pe care PMB ar urma să le implementeze atât prin finanţare de la Guvern, cât şi din bugetul local. Cu toate acestea, din cele şapte propuneri ale primăriei, două sunt în fază de studiu, trei sunt în categoria „investiţii viitoare”, iar una e un program-pilot în curs de elaborare la Ministerul Mediului. Astfel, singurele măsuri de reducere a poluării care sunt aproape de a fi implementate sunt momentan doar cele 5.000 de eco-vouchere pentru casarea de automobile şi înnoirea parcului auto al Societăţii de Transport Bucureşti prin achiziţionarea a 400 de autobuze Euro 6. „Autobuzele funcţionează, însă, cu motor diesel, deşi în alte state europene înnoirea parcurilor se face cu motoare electrice. Şi asta nu e tot. Autobuzele vechi care vor fi înlocuite nici măcar nu vor fi scoase din uz, ci doar redirecţionate pe Ilfov. Deci poluarea va fi diminuată cu încă 400 de autobuze”, a declarat Ciucu.

PMB vrea responsabilitatea pe umerii cetăţenilor

La şedinţa din 30 octombrie, consilierul ALDE Tudor Ionescu a propus organizarea unui referendum prin care bucureştenii să decidă dacă sunt de acord cu introducerea unei taxe auto de acces în centrul oraşului. Deşi o astfel de măsură a mai fost adusă în discuţie de Gabriela Firea în 2017, surse politice spun că aceasta nu ar vrea să îşi asume acum adoptarea unei astfel de măsuri, de frică să nu piardă electoral. În plus, majoritatea din CGMB a Gabrielei Firea a început să scârţâie, apropiaţii lui Liviu Dragnea retrăgându-i sprijinul politic. Primarul ar risca, deci, ca venind din partea ei, un astfel de proiect să nu fie votat oricum.   

Întrebată ulterior despre această taxă, primarul Capitalei a spus că municipalitatea nu are încă în plan instituirea unei taxe de mediu pentru zona centrală a oraşului. „Bucureştiul nu este încă pregătit”, a motiva primarul. Aceasta a adăugat că, pentru a compensa lipsa acestei taxe, PMB va implementa alte proiecte, precum crearea pistelor de biciclete sau promovarea folosirii transportului în comun prin achiziţionarea de autobuze, troleibuze şi tramvaie electrice. Ambele proiecte sunt menţionate pe lista de măsuri din comunicatul de presă comun al Ministerului şi al Primăriei, unul necesitând aprobare de la Guvern, iar celălalt neavând gata nici măcar documentaţia.