Culise. Cum a luat naștere noua OUG 13

Partidele aruncă vina apariției noului prag pentru abuzul în serviciu de la unul la altul, fiind indicat atât Kelemen Hunor (UDMR), dar și politicieni din PSD (Robert Cazanciuc) și PNL (Cătălin Predoiu), care au consimțit pentru suma de 250.000 de lei.

Liderii Coaliției încă nu fac lumină privind autorii noului prag FOTO Inquam Photos

Politicienii din partidele Coaliției, în interiorul căreia s-a stabilit pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu, trimit săgeți de la un partid la altul, dar evită să devoaleze cine au fost autorii sumei convenite în Coaliție ca prag. Iar secretul față de public e păstrat, chiar dacă tensiuni există în Coaliție, dovadă fiind inclusiv o reacție a lui Rareș Bogdan, al treilea om ca importanţă din PNL.

„Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL. O mizerie fără seamăn! Culmea e că principalii promotori și inițiatori din cadrul Coaliției de Guvernare stau pitiți și tac ticălos. Unii au inițiat si au insistat pe inițiere, alții au tăcut maiestuos si de neînțeles, doar ca sa fie liniște!!!!! Să o ia naiba de liniște! Vom muri politic în liniște, dacă continuăm așa! Unii au scris, iar soldățeii de teracotă au executat”, a fost mesajul criptic al lui Rareș Bogdan.

Autorii care nu-și asumă amendamentul

„Adevărul” vă prezintă filmul evenimentelor, reconstituit prin informații din culisele coaliţiei. În primul rând, sursele „Adevărul” din Coaliție indică drept principal promotor al unui prag mare pe Kelemen Hunor, vicepremier și președinte al UDMR. Kelemen ar fi ridicat problema pragului la abuzul în serviciu încă de anul trecut. Iar la ședința coaliţiei, care a avut loc duminică seară la Vila Lac, când principala problemă discutată se referea la pensiile speciale, șeful UDMR a venit cu propunerea unui prag de 100.000 de euro (adică aproximativ 500.000 lei). În urma discuțiilor, pragul s-a înjumătățit, ajungând la 250.000 de lei, existând chiar şi o dispută privind această sumă între Kelemen şi Predoiu.

Surse liberale susțin că printre cei care l-au susținut pe Kelemen a fost Robert Cazanciuc, vicepreședinte PSD al Senatului, prezent și de acord fiind și Marian Neacșu (secretar general al Guvernului). Pe de altă parte, social-democrații arată spre PNL în ceea ce privește acceptarea pragului de 250.000 de lei. Mai precis, faptul că Predoiu ar fi avansat varianta de 250.000 de lei (însă nu neapărat ca un compromis față de varianta de 500.000 de lei).

Cazanciuc a negat, într-o intervenție la Antena 3, că ar fi avut vreo implicare în discuție privind suma, dar a recunoscut că a fost la întâlnire. „Nu am fost la nicio discuție referitoare la prag. Am fost la o discuție referitoare la pensiile de serviciu și la respectarea deciziilor CCR. La discuțiile la care am fost eu nu s-a vorbit de un prag”, a precizat social-democratul.

Misterul ajungerii în Parlament

Potrivit informațiilor „Adevărul”, de la PNL, prezenți au fost Nicolae Ciucă, Lucian Bode și Cătălin Predoiu, în calitate de „invitat”, nu ca parte a liderilor. Prim-vicepreședinții PNL au lipsit. Prin urmare, la Senat a fost transmisă informația, către Cristian Niculescu-Țâgârlaș (președintele Comisiei juridice) că trebuie pus prag de 250.000 de lei.

De asemenea, nimeni nu a putut explica modul cum au apărut amendamentele, fiind bâlbe pe la nivelul partidelor. „Nu pot confirma cum au fost primite, dar pot să spun că nu e invenția lui Cristian Țâgârlaș”, a ținut să-i ia apărarea senatorul Daniel Fenechiu liderului comisiei juridice din Senat, într-o intervenție la Antena 3. Cu o zi înainte, senatorul Dănuț Cristescu susținea că varianta pragului a venit prin susținere a Ministerului Justiției, deci a lui Predoiu.

Spre deosebire de PSD și PNL, la UMDR nu a fost vreo reacție de bună voie și neîmpinsă de presiunea subiectului noii OUG. Iar cel așteptat să reacționeze era Kelemen Hunor. „Nu există o decizie la nivelul grupului UDMR privind pragul. Noi am zis ca propunerea trebuie să vină de la Ministerul Justiției. Sarcina era ca Ministerul să vină, pentru specialiștii de acolo au toate datele. Dacă Ministerul Justiției susține un leu, noi susținem prag de un leu. Dacă Ministerul vine cu propunere de 9.000 de lei, noi asta o să susținem”, a declarat pentru „Adevărul” Csoma Botond, liderul de grup al UDMR din Camera Deputaților.

Întrebat dacă are cunoștință de faptul în spatele variantei de 250.000 de lei ca prag la abuzul în serviciu ar fi Kelemen Hunor, cel care a insistat pentru un prag mare în ședința liderilor de partid, Csoma Botond a subliniat că e o dezinformare.  „E fake news. Nu e adevărat acest lucru”. Kelemen Hunor nu a putut fi contactat.

Predoiu vorbește, dar nu clarifică situația

Într-o intervenție la Digi 24, Cătălin Predoiu s-a limitat la două argumente în explicarea modului în care a trecut proiectul de lege privind Codul Penal de Senat, miercuri. În primul rând, Predoiu a subliniat că trebuia impus un prag pentru a fi respectată o decizie a CCR. Mai precis, pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune, „fapta trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești”. În caz contrar, inițiativa pică la CCR. Al doilea argument: Codul Penal prevede „contravenție severă” și pentru cei la care prejudiciul e de sub 250.000 de lei, adică amenzi „dure”, care variază între 20.000 de lei și 200.000 de lei, dar și între 10.000 de lei și 100.000 lei (dacă e săvârșită cu intenție sau din culpă). Însă Predoiu nu a scos niciun cuvânt pentru explicarea pragului 250.000 de lei, nici despre paternitatea propunerii, adică dacă varianta a fost înaintată de el, de premierul Cică, vicepremierul Kelemen Hunor sau de președintele Camerei, Marcel Ciolacu.