Cristian Diaconescu: Victoria Nuland nu trebuie evitată când este mandatată să vină la Bucureşti
0
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a fost invitat la Adevărul Live, unde a analizat vizita în România a Victoriei Nuland, adjunctului secretarului de stat al SUA John Kerry, care, în decurs de două zile, se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu liderii principalelor partide politice, dar şi cu reprezentanţi ai sistemului judiciar.
Adevărul: Cu ce mesaj va veni Victoria Nuland?
Cristian Diaconescu: Pot răspunde doar cu ce mesaj bănuiesc că va veni. Plecând de la competenţele pe care Victoria Nuland le are în cadrul Administraţiei americane, practic, din în momentul în care adresezi o întrebare care priveşte Europa de sud-est, ţi se sugerează şi o întâlnire cu Victoria Nuland. Practic, toată Administraţia americană pe probleme de securitate şi stabilitate în zona noastră o mandatează să transmită mesaje necesare. Ceea ce domnia sa va spune la Bucureşti trebuie băgat în seamă cu foarte mare atenţie.
Faptul că Victoria Nuland vine din Germania în România are vreo simbolistică aparte?
Nu neaparat. În general, au o linie de mesaje articulate pe zona şi ţara în care participă la dialogul cu autorităţile. Din mesajul pe care, cred eu, îl va transmite Victoria Nuland la Bucureşti nu vor lipsi aspectele care vulnerabilizează stabilitatea României în legătură cu corupţia şi statul de drept. Al doilea mesaj va fi încurajarea României ca, într-un dialog regional cu ţările din zonă, dar şi din afara alianţei, dar cu un interes de securitate cum este Ucraina şi Moldova..deci va încuraja România să încurajeze o cooperare regională, să acopere o parte din necesarul de securitate prin decizii asumate în regiunea noastră. Este o politică ceva mai generală a Statelor Unite, singurul stat euroatlantic care a declarat solemn că garanţiile de securitate pentru România vor funcţiona.
După vizita la Bucureşti, Victoria Nuland va merge la Sofia, alături de secretarul de stat american? E bine sau rău pentru noi?
La Sofia au fost nişte oscilaţii şi partea americană vrea să facă cât se poate de clar mesajul euroatlantic.
Vizita Victoriei Nuland vine la o săptămână după declaraţiile preşedintelui din cadrul şedinţei CSAT, legate de justiţie. Cât de important va fi mesajul pe justiţie pentru Klaus Iohannis?
Este extrem de important pentru România. Este foarte bine ca de la nivelul preşedinţiei, indiferent de intenţii, să existe o foarte mare atenţie în alegerea cuvintelor. Printr-o informare ceva mai atentă, preşedintele României ar fi aflat că acest mecanism este un instrument la îndemâna CE pentru statele membre. Deci nu este un instrument al României de care să putem dispuneîn orice fel. Astăzi, evaluarea cvasigenerală este că România şi Bulgaria mai au nevoie de un sistem de control şi echilibru.
Ar fi util ca dl preşedinte să preia şi demersurile făcute până în martie-aprilie 2012, când am reuşit să convingem CE în sensul creăriii unui mecanism uşor disociat. România să-şi facă propria analiză. Nu e o poziţie partizană. România stă mai bine ca Bulgaria pe chestiuni tehnice. Ne-am câştigat încrederea de a ne face propriile evaluări.
În ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar, acolo ar trebui ca Bruxelles-ul să ne lase să ne facem propriile evaluări.
Vizita a fost stabilită înainte de declaraţiile preşedintelui Iohannis?
Am să vă răspund când am să văd ce tip de mesaje va transmite la Bucureşti.
Oameni din anturajul lui Klaus Iohannis spuneau că Nuland ar vrea să-l cunoască personal pe preşedinte.
Este esenţial să fii cunoscut în această lume. Relaţia personală contează în proporţie de 95%. Din punctul de vedere al preşedintelui, ar trebui să fie cât se poate de deschis faţă de Victoria Nuland, care este un foarte bun diplomat.
Cum decurgeau întâlnirile Victorie Nuland cu preşedintele Băsescu?
Victoria Nuland este extrem de convingătoare şi-şi îmbracă mesajul într-un concept mult mai deschis. Este şi extrem de sinceră şi directă, cum, de altfel, sunt şi americanii. Generează acea încredere şi înlătură scepticismul.
Prezenţa premierului nu este confirmată. Cât de important este ca o astfel de vizită să aibă loc şi la Palatul Victoria?
I-ar fi foarte utilă o astfel de întâlnire primului ministru, pentru a înţelege care sunt palierele de mesaj pe care se deplasează Statele Unite în ceea ce priveşte România. Nu trebuie evitată Victoria Nuland atunci când este mandatată de Administraţia americană să vină la Bucureşti. E o foarte mare greşeală. O astfel de discuţie nu este strând legată de România. Nu trebuie să ai complexe.
Noi am ajuns ca o insulă. Poziţia asta ne avantajează în relaţia cu americanii?
Da. În acest moment, România şi Polonia au rămas cele două state apropiate de modul de abordare al Washington-ului în ceea ce priveşte securitatea regională. Este şi un beneficu de ordin strategic, dar creează şi dificultăţi. În momente critice este de preferat să fii ferm în poziţiile politice decât să oscilezi. Oscilaţiile într-un moment de tensiune pot să ne afecteze pe termen lung.
Dată fiind situaţia tensionată, Statele Unite şi-ar permite să piardă un aliat ca România?
Nu. Singura problemă pe care un aliat ar pute să o creeze Statelor Unite este să devină inconfortabil din cauza unor derapaje privind statul de drept, din cauza încălcării unor drepturi fundamentale, din cauza unei politici duplicitare etc.
În toamna anului trecut Victoria Nuland a lansat mesajul : „Cum puteţi să dormiţi sub pătura articolului 5 din tratatul NATO“.
Este un mesaj cât se poate de normal. Orice fel de preferinţe ale Adminsitraţiei americane sunt trecute prin filtrul respectării minimale a standardelor democratice. Suntem o insulă pentru că am rămas consecvenţi unei anumite atitudini în relaţia de parteneriat strategic cu Statele Unite. Pe de altă parte, coridorul energetic Nabuco a ajuns să fie sprijinit numai din România şi Statele Unite.
Astăzi s-a semnat Acordul politic pentru acordarea de 2% către armată. Este un semnal că am învăţat ceva?
Mi se pare un gest declarativ, atâta timp cât guvernele au avut timp din 2004 să arate un interes ceva mai mare în legătură cu această cotă din PIB dată armatei. În 2004, se vorbea chiar de 2,17%, 2,38% din PIB pentru armată. Nu ştiu dacă 2% este mult sau puţin. Nu am văzut o analiză macroeconomică, o proiecţie bugetară. Mai sunt şi alte domenii care suferă grav din punct de vedere al alocării bugetare.
De ce nu trecem la o relaţie practică cu Statele Unite? Populaţia aşteaptă infuzia de capital şi creşterea economică.
Este o deficienţă şi la Bucureşti şi la Washington. Nu a fost demnitar român, de la ambasador în sus, care să nu întrebe de ce statul român nu este în programul viza Waiver. Nu am avut probabil niciun fel de vizită la Washington fără să avem o întâlnire cu Consiliul oamenilor de afaceri americani. Washingtonul, fiind o uriaşă birocraţie, nu a situat România la un nivel ceva mai înalt din punctul de vedere al raporturilor economice.România nu a intrat la analiza de a avea un ambasador la Bucureşti. Pe de altă parte este şi problema Bucureştiului pentru că în procesul de reformatare economică s-a avut în vedere decizia politică de integrare în UE. Şi atunci s-a acordat o preeminenţă a ceea ce însemna UE. Avem peste 70% schimburi cu UE. Dincolo de aceste explicaţii parţiale, nu a existat un interes specific. Mi-e greu să vă spun de ce.
La şedinţa CSM, preşedintele a vorbit de posibilitate ca procurorul general să facă parte din CSAT. Vi se pare că se încalcă separaţia puterilor în stat?
În CSAT se află ministrul justiţiei, care are o serie de competenţe de reglementare în legătură cu aspectele care ţin şi de ministerul Public. În CSAT s eiau decizii politice. Practic, procurorul general ar trebui să ia parte la aceste decizii. Ar trebui să semneze hotărârile care nu ţin de competenţa lui.
Dar poate fi invitat oricând?
Da, Codruţa Kovesi a fost invitată atunci când s-au discutat aspecte de corupţie.
Despre legea securităţii cibernetice.
Vreau să cred că, într-o democraţie, o astfel de lege sensibilă nu trebuie să facă acest lucru în detrimentul libertăţilor individuale. Într-o democraţie trebuie găsită acea formulă legală care să nu ne pună în situaţia de a fi într-o poziţie sau alta. Cei care promovează legea trebuie să găsească acele formule care să ne dea o garanţie aproape maximală şi în ceea ce priveşte securitatea cetăţenilor săi, dar şi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Nu se exclud una pe alta. Se poate!
Despre marşul de la Paris. De ce credeţi că nu au fost prezenţi şi americanii ?
Pot specula. Pot fi multe argumente. Franţa nu a excelat în relaţia de cooperare cu americanii. La acest marş au participat şi câţiva şefi de stat care nu excelează în legătură cu principiile care s-au vrut exprimate în stradă. Este posibil să fi existat o reticenţă a Administraţiei americane. Mi se pare important că statele care au participat să înţeleagă utilitatea cooperării.
Aşezarea liderilor la marş are vreo semnificaţie?
Da, există semnificaţii. Holland a vrut să facă un exerciţiu de imagine. A simţit că un act terorist în timpul mandatului nu te face decât să pierzi. A încercat să arate că există o solidaritate cu poporul francez, dar a existat şi un fel de credibilizare din partea celor mari. A acordat preferinţe acolo un a simţit că va primi un mesaj asociat.
Preşedintele Iohannis a stat în spatele lui Poroşenko...
E la început. Iată importanţa de a fi cunoscut.
Se încarcă comentariile...
