Corectarea codurilor penale, tot la mâna CCR
0CCR a decis neconstituționalitatea mai multor articole din Codul Penal și cel de Procedură Penală, acestea urmând a fi corectate de Parlament. Cât de repede, depinde tot de Curte, care trebuie să dea motivarea deciziilor, pentru a se apuca aleșii de treabă.
În cazul proiectului referitor la Codul Penal, CCR a hotărât că nu sunt probleme privind lipsa pragului valoric la abuzul în serviciu, cu toate că toți cei care sesizaseră (ÎCCJ și Forța Dreptei plus mai mulți aleși neafiliați) Curtea amintiseră lipsa pragului. Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, susține că nu i se pare o noutate ce a stabilit CCR privind lipsa pragului la abuzul în serviciu. „Nu e niciun reviriment. Zilele trecute procurorii au trimis pe cineva în judecată pentru niște zeci de milioane de euro, în cazul de la aeroport. E trimitere în judecată cu acord de recunoaștere a vinovăției. În asemenea cazuri era de închisoare direct. Iar în alte cazuri, pentru 800 de lei, la fel, trimit tot la judecată. CCR spusese anterior să fie o limită, iar Parlamentul să decidă. Atât”.
Întrebat cum traducem explicațiile CCR din comunicat, pe partea de abuz în serviciu, Lăzăroiu a explicat: „Rămâne la latitudinea procurorului dacă într-un dosar decide trimiterea în judecată sau nu. Aici e buba și aici e lupta cea mare. Nu ai un punct de referință”, a completat fostul magistrat CCR, care a afirmat că trebuie văzute și motivările Curții după ce apar. De altfel, într-o discuție anterioară pronunțării deciziei, Augustin Zegrean, fost șef CCR avertizase că CCR nu va spune nici cuantumul de ani pentru pedeapsă la abuz în serviciu, nici suma pentru „prag”, pentru că e „atributul exclusiv al legiuitorului”.
În Codul Penal, neconstituțional a fost declarat un articol referit la dezincriminarea unor pedepse, care se poate face doar prin act primar (lege sau ordonanță), nu prin decizia unei instituții, cum e ÎCCJ. În ceea ce privește Codul de Procedură Penală, CCR a hotărât că utilizarea interceptărilor serviciilor secrete în dosarele penale este neconstituțională, subliniind că „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor”.
În așteptarea motivării
„Adevărul” a stat de vorbă cu reprezentanți ai celor două mari partide ale Coaliției, pe tema calendarului pentru corectarea celor două proiecte de lege. Ambele partide arată spre CCR, adică spre rapiditatea cu care magistrații vor pregăti motivarea și o vor publica în Monitorul Oficial. „Deocamdată avem doar comunicatul. Așteptăm motivarea in extenso. Apoi stabilim calendarul de revedere a acestor proiecte”, a precizat Cristian Niculescu-Țâgârlaș (PNL), președintele Comisiei juridice din Senat. Întrebat dacă poate fi estimat vreun termen, liberalul a arătat tot spre argumentația celor de la CCR. „Unele motive vor putea fi corijate ușor, dar dacă sunt elemente de substanță trebuie să vedem cum adoptăm proiectele ca să corespundă cerințelor. Să vedem mai exact structura argumentativă, apoi discutăm” a completat senatorul PNL.
O poziție asemănătoare a avut și Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului și unul dintre principalii juriști ai PSD. „Să vedem momentul la care se publică în Monitorul Oficial decizia, unde este motivarea. Nu știm cât va dura până este redactată motivarea de CCR”, a punctat Cazanciuc. Chestionat dacă procedura ar trebui să fie mai rapidă față de primele dezbateri din Parlament, senatorul PSD a precizat: „Cu siguranță procedura va fi mai scurtă. Dar, bineînțeles, depinde cât de complexe vor fi cerințele Curții”.
Proiectele privind modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală fac parte din cererea de plată numărul trei din PNRR, cerere din care fac parte inclusiv pensiile speciale, un proiect aflat încă în procedură parlamentară.
Se încarcă comentariile...
