Consiliul European. Klaus Iohannis a cerut un răspuns ferm al UE pentru a descuraja acţiunile Rusiei la graniţa Ucrainei. Scumpirea energiei, pe agendă

FOTO: Administraţia Prezidenţială

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat, în cadrul reuniunii Consiliului European, preocuparea faţă de nivelul ridicat al preţurilor la energie şi a reamintit importanţa gazului şi a energiei nucleare pentru România. Cât despre tensiunile de la graniţele Ucrainei, şeful statului s-a pronunţat pentru un răspuns ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acţiunilor Federaţiei Ruse.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi, 16 decembrie, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, desfăşurate la Bruxelles.

Subiectele abordate de liderii europeni au vizat pandemia de COVID-19, gestionarea situaţiilor de criză, preţurile la energie, securitate şi apărare, aspectele externe ale migraţiei şi relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia de la graniţele cu Ucraina şi cu Belarus, a transmis Administraţia Prezidenţială. Totodată, liderii UE au susţinut o abordare coordonată pentru stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului digital al UE privind COVID-19.

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Consiliul European a evidenţiat angajamentul Uniunii de a contribui la atingerea unui nivel optim de vaccinare la nivel global, prin exportul şi distribuirea de vaccinuri şi materiale auxiliare către statele aflate în nevoie, mai ales către Africa. 

Liderii europeni au discutat situaţia preţurilor la energie şi diversele aspecte legate de funcţionarea pieţei în acestor sector. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat preocuparea faţă de nivelul ridicat al preţurilor la energie şi a evidenţiat impactul semnificativ al acestora asupra consumatorilor vulnerabili şi a mediului de afaceri, mai ales în contextul redresării economice, dar şi al sezonului rece. Şeful statului a solicitat Comisiei Europene să finalizeze evaluarea privind cauzele creşterii preţurilor la energie, arătând că este nevoie de o analiză atentă a modului de îmbunătăţire a cadrului legislativ al pieţei de energie, astfel încât consumatorii să plătească un preţ corect. De asemenea, preşedintele a reamintit importanţa vitală a gazului şi a energiei nucleare pentru România în asigurarea securităţii energetice, a accesului la energie la preţuri accesibile şi a unei tranziţii energetice echitabile. 

În domeniul securităţii şi al apărării, dezbaterea liderilor UE a avut ca obiectiv ghidarea procesului de elaborare a Busolei Strategice. Documentul, care urmează să fie asumat la nivelul Consiliului European în luna martie 2022, va stabili o viziune strategică comună pentru deceniul următor, prin utilizarea eficientă a instrumentarului UE, pe fundalul creşterii instabilităţii la nivel global, al competiţiei geostrategice sporite şi al ameninţărilor de securitate complexe. Preşedintele României a reiterat, în cadrul intervenţiei sale, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi a susţinut importanţa cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor, precum şi rolul central al parteneriatului transatlantic.

Referitor la situaţia migranţilor de la graniţa Uniunii Europene cu Belarus, care afectează mai multe state membre UE, Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranţilor şi a refugiaţilor de către regimul de la Minsk, precum şi criza umanitară generată. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE au subliniat importanţa protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ european. 

Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia trebuie monitorizată în continuare şi a susţinut o abordare mai coordonată şi strategică pentru a răspunde la astfel de ameninţări hibride, în coordonare cu NATO. Cu privire la situaţia din Ucraina, Consiliul European a subliniat necesitatea reducerii de urgenţă de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenţei sale militare la graniţa cu Ucraina şi de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecinţe majore şi costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici. 

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei şi s-a pronunţat pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acţiunilor agresive şi imprevizibile ale Federaţiei Ruse, susţinând pregătirea unor opţiuni de răspuns rapid, inclusiv impunerea de sancţiuni.