Comisia SRI a gasit fisuri in siguranta nationala

"Pamantul secuiesc" se desprinde treptat de restul tarii

Totusi, Stan a spus ca exista riscul ca, in aceste judete, sectiuni importante ale vietii sociale sa poata fi deconectate treptat de la fluxurile economice si de decizie nationale, ceea ce poate duce la separarea "de facto" a regiunii. In acest sens, Ion Stan a identificat doua dimensiuni complementare de actiune: exploatarea speculativa a procesului de descentralizare administrativa si initierea procesului de deromanizare, prin excluderea romanilor din procesul decizional si determinarea lor sa paraseasca aceste judete. El a calificat unele din actiunile din Harghita si Covasna drept "frecvente si incisive", acestea manifestandu-se in sfera refuzului de a executa unele hotarari judecatoresti, a incitarii la nesupunere civica, infiintarea, cu sprijinul locuitorilor maghiari, a unei regiuni de dezvoltare pe pamant secuiesc. De asemenea, institutionalizarea colaborarii dintre consiliile judetene si primarii din cele doua judete are ca perspectiva infiintarea, cu sprijin financiar si logistic ungar, a "Regiunii de dezvoltare de pe Pamantul Secuiesc". Presedintele Comisiei SRI a spus ca factori de decizie de etnie maghiara din administratia publica locala participa activ la constituirea unui sistem de tip "microregiune-regiune" care, prin diminuarea rolului statului roman, sa faciliteze realizarea obiectivului autonomist-separatist si sa duca la aparitia unei "zone maghiare autoguvernabile". El considera ca acest scop este vizat prin demersurile de realizare a unui sistem de administrare comuna a composesoratelor, acesta fiind un prim pas in constituirea "Fondului Funciar si Forestier al etnicilor maghiari din Transilvania" si prin favorizarea penetrarii capitalului ungar in sectoare economice de interes din Transilvania. Actiuni de acest gen sunt derulate de catre exponenti cu orientari radicale de etnie maghiara, a spus Stan. Comisia SRI apreciaza ca este necesara o reactie adecvata la nivel institutional, normativ, economic, social si cultural, pentru limitarea proliferarii acestor curente. Ion Stan a precizat ca facilitatile acordate zonei defavorizate Baraolt, in valoare de 160 miliarde de lei, au condus la crearea a doar 100 de locuri de munca, din cauza masurilor de contracarare luate de unii etnici maghiari. El a spus ca, in zona Baraolt, aceste fonduri au fost fie tezaurizate in diverse conturi, fie au ajuns in Ungaria. Stan a aratat ca alte actiuni au apartinut Consiliilor Judetene din Harghita si Covasna, care au stabilit constituirea de microregiuni, fara sa tina seama ca fondurile bugetare se folosesc doar in raza de actiune distincta a unitatilor administrativ-teritoriale. In opinia sa, daca aceste manifestari nu vor fi stopate, ele pot degenera in timp in actiuni separatiste si a aratat ca statul roman nu poate asista neputincios la pierderea autoritatii in aceste zone.