Comisia Europeană, proceduri de infringement în domeniul Justiţiei: România a transpus incorect două directive
0Comisia Europeană a constatat că România și Olanda au transpus incorect dreptul de a fi asistat de un avocat și de a comunica după arestare, cele două state având termen de remediere două luni. Pentru România, aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul legii privind incitarea la ură.
Comisia a inițiat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Țărilor de Jos și României pentru că nu au transpus în mod corect Directiva privind dreptul de a fi asistat de un avocat și de a comunica după arestare.
"Scopul directivei este să se asigure că suspecții și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale, precum și persoanele căutate în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (MEA) sunt asistate de un avocat încă din primele etape ale procedurilor; și că persoanele private de libertate pot informa și comunica cu persoane terțe, cum ar fi angajatorul sau membrii de familie, precum și cu autoritățile consulare. Legislația neerlandeză prevede excepții de la dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor MEA, care nu sunt permise în temeiul directivei. România nu a transpus în mod corect excepțiile de la dreptul ca o persoană terță să fie informată cu privire la privarea de libertate și condițiile legale în care o persoană suspectată sau acuzată poate alege să nu își exercite dreptul de a fi asistată de un avocat. Țările de Jos și România au acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare de soluționare a deficiențelor identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită acestor state membre un aviz motivat", au transmis reprezentanţii Comisiei Europene.
Reglementare deficitară privind discursurile de incitare la ură
Totodată, Comisia va transmite o scrisoare suplimentară de punere în întârziere prin care solicită României să transpună în mod corect dreptul Uniunii privind discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură.
"Obiectivul Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal este asigurarea faptului că formele grave de manifestare a rasismului și xenofobiei, cum ar fi instigarea publică la violență sau la ură, sunt pedepsibile cu sancțiuni penale efective, proporționate și cu efect de descurajare în întreaga Uniune Europeană.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. România a răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, iar în iunie 2022 a adoptat o nouă legislație menită să soluționeze problemele de transpunere incorectă semnalate de Comisie.
Comisia a evaluat cu atenție noua legislație și a concluzionat că modificările rezolvă problemele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere. Cu toate acestea, noua legislație adaugă un element care restrânge domeniul de aplicare al incriminării discursurilor de incitare la ură, într-un mod care este incompatibil cu decizia-cadru.
Din acest motiv, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare de remediere a deficiențelor identificate. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită României un aviz motivat", potrivit comunicatului de presă.
În august 2022, preşedintele României a promulgat legea pentru modificarea Codului penal, care prevedea introducerea mai multor criterii pe tema incitării publicului la ură, violenţă sau discriminare, pentru care pedeapsa este amenda sau închisoarea de la şase luni la trei ani.
Potrivit textului, Legea modifică articolului 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, având următorul cuprins: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Până atunci, textul articolului nu prevedea criterii pe tema incitării la ură, cuprinzând doar faptul că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Proiectul de lege a fost atacat la CCR de către USR şi Avocatul Poporului, pe tema adăugării criteriului ce priveşte apartenenţa politică, însă CCR a respins ca neîntemeiate obiecţiile de neconstituţionalitate şi a decis că Legea este constituţională.
Se încarcă comentariile...
