Comisia Europeană, nemulțumită de reforma pensiilor speciale SURSE
0Forma proiectului de lege care a trecut de Senat și e la Camera Deputaților pentru votul final nu corespunde cerințelor Comisiei Europene în ceea ce privește modul cum ar trebui să arate reforma pensiilor speciale, susțin surse politice.

„Forma de la Senat nu corespunde deloc angajamentelor luate prin PNRR. Trebuie găsire formule de calcul prin care să existe o reducere a pensiilor speciale. Sunt încurajate măsuri care pot duce la prelungirea vieții active”, susțin surse guvernamentale.
O altă mare problemă, de care s-au lovit inclusiv partidele din arcul guvernamental, e încă inexistața impactului bugetar, în urma realizării reformei. Potrivit surselor „Adevărul”, Comisia Europeană a așteptat date de la Ministerul Muncii, în primul rând.
De altfel, la dezbaterile din Comisia de finanțe, secretarii de stat trimiși de Ministerul Muncii nu au oferit niciun set de date privind impactul pe care l-ar avea adoptarea legii, pentru fiecare categorie socio-profesională în parte. Nici Ministerul de Finanțe nu a venit cu date concrete, deși au trimis-o la comisiile de specialitate pe Daniela Pescaru, secretar de stat.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, Comisia Europeană se așteaptă ca factorul politic să facă modificări de substanță ale proiectului de lege, pentru a corespunde cerințelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Modificări de fața
Senatorii au ales varianta revizuirii precaute a legii pensiilor speciale, fără intervenții care să afecteze major veniturile și cu prevederi care încă pun sub semnul întrebării constituționalitatea demersului.
Cu două zile înainte de termenul care ducea la adoptarea tacită a proiectului de lege privind pensiile speciale, al cărui autor este Guvernul, senatorii din comisiile de specialitate au dat raport pozitiv pe inițiativă, care miercuri va ajunge la votul din plen.
Amendamentele au fost pregătite pe ultima sută de metri, ceea ce a condus la formulări legislative care ar fi dus la aplicarea unui impozit mai mare pentru toți pensionarii, inclusiv în cazul veniturilor bazate doar pe contributivitate, dar care depășeau salariul mediu brut la fundamentarea bugetului (adică 6.789 de lei). Prin urmare, amendamentul problematic al Coaliției a fost modificat de aleșii Puterii în ședința de marți, astfel încât impozitarea pentru veniturile de până la suma de aproximativ 6.800 de lei este de 10%, din care pentru primii 2.000 de lei există zero taxare. În schimb, pentru pensiile speciale care depășesc acest nivel va avea loc o impozitare cu 15%.
Modificarea e mai degrabă simbolică, dacă ne uităm la ceea ce adoptau în trecut aleșii. De exemplu, Parlamentul a votat pentru supraimpozitarea pensiilor speciale care depășeau 7.000 de lei cu 85%. Aproape în unanimitate a trecut proiectul de lege adoptat în iunie 2020, dar care a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.
Fără cumul de pensii speciale
Un nou amendament introdus este că după publicarea legii în Monitorul Oficial, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 de zile. Așadar, fără cumul de pensii speciale (cum sunt cazuri de judecători constituționali care au și pensii de parlamentar, sau de parlamentari foști militari sau magistrați care au, de asemenea, două venituri).
O altă prevedere înscrisă în lege este că pensiile speciale nu mai pot depăși „media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu”. Adică să nu se mai ajungă la pensii mai mari decât salariile. Pensiile magistraților vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflației, nu de câte ori e modificată indemnizația de încadrare a judecătorilor și magistraților.