Cîţu, după sedinţa conducerii PNL: „Am semnat un angajament pentru a susţine alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare” DOCUMENT

FOTO: Facebook

Florin Cîţu a anunţat că în şedinţa Biroului Executiv, marţi, liberalii au semnat un angajament prin care susţin creşterea procentului din PIB alocat pentru cheltuielile de Apărare la 2,5%.

„Astăzi în BEx au fost câteva subiecte importante, eu zic că cele mai importante au fost angajamentul pe care l-am semnat la PNL pentru a susţine alocarea de la buget de 2,5% din PIB pentru cheltuieli de Apărare. Este un angajament pe care PNL l-a luat şi îl va propune în coaliţie. 

Al doilea lucru, cu unanimitate de voturi a fost aprobat protocolul de fuziune cu ALDE”, a declarat preşedintele PNL, Florin Cîţu, marţi, după şedinţa BEx. 

La începutul lunii martie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că unul dintre obiectivele strategice importante pentru ţara noastră este creşterea procentului alocat pentru Apărare, de la 2% la 2,5% din PIB. 

După anunţul făcut de şeful statului, Florin Cîţu, în calitate de preşedinte al Senatului, a transmis că va cere adoptarea unei Hotărâri a Parlamentului prin care să fie garantată majorarea procentului din PIB  pentru Apărare. Şeful Senatului a mai precizat că alocarea unui procent mai mare din PIB către Apărare se va aplica de anul viitor, anul acesta bugetul fiind deja alocat.

ANGAJAMENT POLITIC PENTRU CREŞTEREA PROCENTULUI  ALOCAT BUGETULUI PENTRU APĂRARE LA 2.5% DIN PIB, PRECUM ŞI ALTE MĂSURI DE CREŞTERE ŞI CONSOLIDARE A REZILIENŢEI NAŢIONALE

Agresiunea militară a Federaţiei Ruse din 24 februarie 2022 împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă şi gravă a dreptului internaţional.

În pofida apelurilor repetate ale comunităţii internaţionale, Federaţia Rusă continua nestingherit invazia militară a Ucrainei. Acest fapt demonstrează intenţia de a utiliza, din nou, forţa militara de o manieră ilegală, incompatibilă cu prevederile Cartei ONU, urmărind reinstaurarea sferelor de influenţă şi modificarea arhitecturii de securitate europeană şi euroatlantică. Agresiunea militară împotriva Ucrainei are şi un puternic impact umanitar, prin foarte multele victime civile pe care le produce în rândul societăţii ucrainene şi prin pagubele civile şi materiale ample şi inacceptabile. 

Europa şi America de Nord se află împreună în faţa celei mai grave crize de securitate din perioada postbelică.  În faţa acestei provocări pentru întreg spaţiul euroatlantic, statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv România, şi-au manifestat fără echivoc sprijinul puternic pentru unitatea transatlantică şi au exprimat sprijin ferm pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte suveranitatea, independenţa şi integritatea sa teritorială, precum şi decizia suverană de a alege liber opţiunile de politică externă.

Agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, folosirea constantă a ameninţării cu forţa la adresa NATO şi a statelor membre determină accelerarea tuturor proceselor menite să consolideze apărarea NATO şi a Aliaţilor săi, cu precădere a celor aflaţi cel mai aproape de focarul de conflict, din Flancul Estic, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră, unde se află România. 

Ne aflăm în prezent într-o situaţie care schimbă radical, pe termen mediu şi lung, ecuaţia de securitate de la Marea Neagră şi din vecinătatea Alianţei Nord-Atlantice, afectând inclusiv statele vecine şi partenere, cum ar fi Republica Moldova sau Georgia. România reiterează cu acest prilej sprijinul ferm pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova şi Georgiei.

România este statul Aliat cu cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina, iar Marea Neagră a fost de-a lungul ultimilor ani punctul focal al intereselor militare ale Federaţiei Ruse, fiind utilizată ca o platformă de proiectare a forţei militare în regiune şi dincolo de aceasta.

Toate aceste elemente impun astăzi adoptarea cu celeritate de măsuri eficiente la nivel Aliat şi naţional în scopul întăririi securităţii naţionale şi a apărării colective pe termen mediu şi lung.

Astfel, la nivel Aliat, România urmăreşte în următoarea perioadă luarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea consistentă a posturii de descurajare şi apărare de pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, pe termen mediu şi lung.

NATO este Alianţa care oferă cele mai ample garanţii de securitate pe care România le-a avut vreodată, în istoria sa. Facem parte din cea mai puternică Alianţă politico-militară din istoria omenirii, o alianţă pur defensivă, al cărei obiectiv central este şi va rămâne să protejeze statele membre şi să descurajeze eficient agresiunile împotriva lor.

Măsuri decisive precum cele enumerate şi cele avute în vedere pentru viitor, pot fi luate doar în condiţiile în care Alianţa rămâne puternică, solidară şi coezivă, inclusiv din punct de vedere al angajamentelor legate de alocările bugetare la nivel naţional. 

Trebuie să fim pe deplin conştienţi că apărarea colectivă se bazează pe efortul fiecărui stat Aliat. De aceea, în paralel cu toate măsurile la nivel Aliat, România trebuie să întreprindă la nivel naţional acţiuni hotărâte pentru ca securitatea şi apărarea să fie asigurate - prin creşterea capacităţilor Armatei Române, modernizare, inovare şi consolidarea acestora în mod programatic, strategic şi consistent.

Creşterea alocărilor bugetare pentru apărare va contribui şi la susţinerea schimburilor în materie de tehnică militară şi inovaţie între statele membre NATO, precum şi la achiziţia de tehnică militară şi dotări de ultimă generaţie.

Privind în urmă, în contextul anexării ilegale de către Federaţia Rusă a peninsulei Crimeea, din martie 2014, România a fost unul dintre principalii susţinători ai angajamentului adoptat de NATO în cadrul Summitului din Marea Britanie (Ţara Galilor) din 2016 vizând creşterea bugetelor naţionale ale Aliaţilor dedicate apărării la pragul de 2% din PIB.

România a înţeles şi atunci, ca şi acum, că apărarea teritoriilor şi populaţiilor Aliate începe acasă, prin adoptarea de măsuri naţionale. Astfel, la iniţiativa Preşedintelui României, Klaus Iohannis, partidele politice parlamentare au convenit, în debutul anului 2015, ca bugetul pentru apărare al României să fie de 2% pentru cel puţin următorii 10 ani.

Astfel, în contextul actual de securitate, este nevoie, din nou, de aliniere transpartinică pentru susţinerea interesului naţional, prin susţinerea de către toate forţele politice parlamentare responsabile din România a creşterii bugetului dedicat apărării la 2,5 % din PIB şi menţinerea acestuia la acest nivel atât cât va fi necesar, fără a exclude posibilitatea creşterii lui, după caz.

Această creştere reflectă conduita responsabilă a României de a acţiona ca un Aliat angajat în apărarea valorilor şi principiilor euroatlantice, de a susţine o relaţie transatlantică puternică, permiţând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forţelor armate române şi crearea condiţiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flancul Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei Aliate în ţara noastră şi la Marea Neagră .

Prin aceste acţiuni decisive şi coerente, inclusiv la nivel operaţional, va fi întărit, totodată, rolul României de furnizor de securitate, pe termen mediu şi lung, potenţând angajamentele noastre la nivel Aliat.