Cine ar putea intra în turul II după confruntarea dintre candidați ANALIZĂ
0Elena Lasconi este neconvingătoare pe plan internațional, George Simion timid și fără lovituri decisive, iar Marcel Ciolacu are o tactică de evitare a confruntării. Așa îi vede pe principalii candidați la alegerile prezidențiale analistul politic Cristian Pîrvulescu după dezbaterea de luni seara.
Absențele importante din partea principalilor rivali ai lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, alături de retragerea lui Ludovic Orban din cursă, au făcut ca atenția să se concentreze pe acești cinci contracandidați.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a oferit o analiză detaliată pentru „Adevărul” a momentelor cheie ale dezbaterii și a punctat aspecte esențiale legate de comportamentul și declarațiile candidaților.
Marcel Ciolacu: o strategie de apărare într-un mediu favorabil
În legătură cu Marcel Ciolacu, analistul a subliniat modul în care liderul PSD a răspuns într-un „mediu care îi este favorabil”, respectiv la Antena 3. Conform lui Cristian Pîrvulescu, „Ciolacu a răspuns la Antena 3 într-un mediu care îi este favorabil. A încercat să întoarcă situația în favoarea sa, lăsând să planeze o serie de dubii în legătură cu documentul prezentat de G4Media, dar pentru restul publicului, care nu îi este Ciolacu compatibil, nu a reușit să prezinte încă respectivele documente. Să vedem dacă le va scoate vreodată.”
Pîrvulescu atrage atenția asupra schimbării de narativ a lui Ciolacu, care a evoluat de la o poziție fermă la o explicație mai puțin clară în privința folosirii unui avion privat. „El susține că nu este adevărat că ar fi mers vreodată cu acel avion. A schimbat puțin narativul față de săptămâna trecută, când era categoric, dar rezultă că ar fi cel care și-a plătit singur transportul la Nisa.” De asemenea, analistul consideră că explicațiile oferite de Ciolacu nu au fost clare și sunt mai degrabă o încercare de a se eschiva de la o situație incomodă. „Nu a fost foarte clară explicația, deci nu aș spune că a mințit, aș spune că a încercat să se eschiveze dând un răspuns care să nu poată fi întors împotriva lui, dar care să corespundă mai bine situației.”
Mircea Geoană: un trecut controversat și o diplomatie politică încrucișată
În ceea ce-l privește pe Mircea Geoană, Pîrvulescu a semnalat dificultățile acestuia de a explica o vizită controversată pe care a făcut-o la Moscova. „Problema e că nu a reușit nici aseară, cum s-a întâmplat și în alte emisiuni, să explice de ce această inițiativă de a merge la Moscova, încearcă să ne explice că e o problemă complicată de diplomatie, numai că diplomatia nu este separată de politică și de geopolitică.” Pîrvulescu consideră că vizita lui Geoană la Moscova nu poate fi doar o chestiune de diplomatie, ci o acțiune politică riscantă, mai ales în contextul geopolitic actual. „O vizită a unui președinte al Senatului României neoficială la Moscova și o întâlnire cu un membru al echipei președintelui rus de la aceea vreme, Medvedev, este o demonstrație politică care este foarte problematică și a contat în votul împotriva sa din 2009.”
În opinia lui Pîrvulescu, Geoană nu a mințit, dar nu a spus tot adevărul. „Nu cred că a mințit, nu a spus tot adevărul și mai ales nu ne-a spus numele persoanei cu care s-a întâlnit.”
Cristian Diaconescu și Mircea Geoană: s-au prezentat cel mai bine
În analiza sa, Mircea Geoană și Cristian Diaconescu s-au descurcat cel mai bine în domeniul care este de obicei considerat rezervat președintelui: politica externă. Pîrvulescu consideră că amândoi s-au comportat ca niște actori cu experiență în politica internațională, dar notează că Geoană a fost vulnerabil în fața unor întrebări sensibile, în special legate de trecutul său politic. Cristian Pîrvulescu a punctat și faptul că Lasconi și Geoană s-au confruntat deschis, un atac care era anticipat, având în vedere competiția pentru voturile care ar putea ajunge la Ciolacu. „Era absolut normal ca Lasconi să-l atace pentru simplul fapt că este bătălia pentru challenge-ul lui Ciolacu.” De asemenea, Pîrvulescu estimează că scandalul „Nordis” nu va afecta semnificativ imaginea lui Ciolacu pentru primul tur al alegerilor, dar „problema va fi mai complicată pentru al doilea tur și în funcție de contracandidatul pe care îl va avea.” De asemenea, analistul consideră că, având în vedere cei 15% de indeciși în prezent, rezultatele pot evolua rapid pe măsură ce campania va progresa.
George Simion: un discurs populist și o prezență emoționată
Despre George Simion, Cristian Pîrvulescu a comentat că nu a avut o „prezență foarte strălucitoare” în dezbatere și că acesta a părut „destul de timorat”. „A făcut unele eforturi pentru a se exprima, ceea ce înseamnă că era emotiv, ceea ce nu i se întâmplă în general lui Simion.” Pîrvulescu a adăugat că Simion nu a făcut greșeli majore, dar „nu a fost surprinzător, în sensul că a mers pe linia populistă la care ne așteptam”, jucând pe teme de frică și securitate, adresându-se direct electoratului său: „s-a adresat electoratului său cerându-le contracandidaților să jure pe biblii, căci avea două biblii – Noul Testament evanghelist și o biblie ortodoxă – să jure că nu vor duce România în război, ca și când președintele României ar duce-o în război, folosind fricile și așa mai departe.”
Elena Lasconi: o candidatură agresivă și o abordare strategică
Elena Lasconi, de la Uniunea Salvați România, a fost descrisă de Pîrvulescu ca având o atitudine „**foarte ofensivă**”, care însă nu a fost întotdeauna susținută de argumente solide pe tema politicii externe. „Pe latura de politică internațională, nu a fost foarte convingătoare, a avut lacune, dar l-a contracarat pe Geoană foarte bine, împingându-l în pătrățica PSD, pentru a putea prelua o parte din electoratul său.” Pîrvulescu a remarcat că Lasconi ar putea deveni o opțiune viabilă pentru turul doi, în funcție de susținerea pe care o va primi din partea altor grupuri politice, inclusiv platformele desprinse din USR. „A făcut apel direct la Vlad Gheorghe în emisiunea de ieri, pentru că dacă votanții acestor partide vor vota Lasconi, atunci Lasconi poate ajunge în turul doi cu suportul lor, ar putea să-l subclaseze pe Simion.”
Totodată, Pîrvulescu a subliniat că „persoana care poate să ajungă cel mai ușor în turul al doilea în afacerea lui Simion este Lasconi. Pentru asta trebuie să preia electorat de la Geoană, de la Ciucă, dar mai ales a primit deja aportul nu neapărat important, dar simbolic totuși interesant al lui Orban.”
Concluziile analiștilor de la Politico - impulsul dat extremei drepte
1. Absentele de top și impulsul dat extremei drepte
Chiar dacă dezbaterea fusese promovată drept un eveniment de amploare, absențele importante au afectat în mod semnificativ impactul său. Marcel Ciolacu, liderul PSD și favorit în cursa pentru președinție, a ales să participe la întâlnirea cu oficialii NATO, lăsându-le astfel adversarilor săi mai mult timp pentru a critica guvernul său. De asemenea, Nicolae Ciucă, fostul premier al României și actual lider al Senatului, a optat pentru o întâlnire cu oficiali austrieci, în locul unei confruntări directe cu ceilalți candidați. Aceste absențe au dat naștere unei serii de atacuri și au permis ca un alt candidat să câștige expunere pe cale televizată: George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta.
2. Ucraina și cedarea de teritorii pentru pace: divergențe în cadrul dezbaterii
Unul dintre subiectele centrale ale dezbaterii a fost conflictul din Ucraina și opțiunile de politică externă pe care România ar trebui să le adopte. Majoritatea candidaților prezenți au susținut că pacea în Ucraina nu ar putea fi obținută fără ca Ucraina să cedeze anumite teritorii Rusiei, o poziție similară cu cea a fostului președinte american Donald Trump. Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că „este evident că Ucraina nu are resurse pentru a recupera toate teritoriile pierdute. Crimeea este aproape imposibil de recuperat, iar Donbasul este deja rusificat”, subliniind că, în schimbul acestor cedări teritoriale, Ucraina ar trebui să rămână pro-occidentală.
În aceeași linie, George Simion a afirmat că va susține o negociere de pace și a propus ca Ucraina să poată adera la NATO, subliniind că România ar trebui să rămână departe de orice conflict militar. Simion a ridiculizat astfel ideea unei implicări active a României în conflictul din Ucraina. De asemenea, în timpul dezbaterii, Simion a ridicat o Biblie și a cerut ca rivalii săi să jure că nu vor duce România în război – un gest simbolic care a atras atenția asupra retoricii sale populiste.
Singurul candidat care s-a opus ideii de cedare a teritoriilor a fost Elena Lasconi, din partea Uniunii Salvați România (USR), care a susținut că o astfel de cedare ar încuraja doar agresiunile Rusiei și ar deschide calea pentru alte revendicări teritoriale din partea Moscovei. „Dacă Ucraina cedează teritorii, Putin nu se va opri. Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război”, a spus Lasconi, subliniind importanța sprijinului continuu pentru Kiev.
3. Uniunea Europeană: Toți candidații sunt pro-UE, dar cu nuanțe
Deși George Simion a fost acuzat de unii dintre contracandidați că ar fi un susținător al Rusiei și un eurosceptic, acesta a respins aceste acuzații. Simion a subliniat că nu a susținut niciodată ideea ca România să părăsească Uniunea Europeană, dar a afirmat că preferă o „Europă a națiunilor”, în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Totuși, Simion a clarificat că nu dorește ca România să adopte moneda unică euro, subliniind importanța păstrării suveranității naționale.
În același timp, Elena Lasconi și Mircea Geoană și-au exprimat susținerea fermă pentru integrarea României în Uniunea Europeană, amândoi subliniind importanța fondurilor europene și a dezvoltării regionale. Lasconi, primar al unui oraș mic din apropierea Bucureștiului, a lăudat succesul său în atragerea de fonduri europene pentru comunitatea sa, în timp ce Geoană a criticat guvernul actual pentru lipsa de realizări în privința obținerii de fonduri de coeziune, esențiale pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate ale României.
4. Căsătoriile între persoane de același sex: o chestiune încă controversată în România
Dezbaterea a adus în prim-plan și tema drepturilor minorităților, în special a cuplurilor de același sex. Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că România nu respectă drepturile cuplurilor homosexuale prin nerecunoașterea relațiilor lor legale, niciunul dintre candidați nu s-a pronunțat în favoarea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex. Mai mulți dintre participanți au reafirmat că, în viziunea lor, căsătoria ar trebui să rămână între un bărbat și o femeie.
Totuși, majoritatea candidaților au susținut implementarea unui parteneriat civil pentru cuplurile de același sex, astfel încât acestea să beneficieze de aceleași drepturi legale ca și cuplurile heterosexuale, în domenii precum moștenirea sau vizitele la spital.
Se încarcă comentariile...
