Cine a greşit în scandalul „Ponta - ofiţer acoperit“
0„Adevărul“ vă prezintă o fotografie completă a deconspirării lui Victor Ponta, de la articole de legi încălcate până la mărturia foştilor şefi SIE, şi de la reacţii din PSD până la replicile contracandidaţilor la Preşedinţie
„Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE“. Aceste cuvinte, rostite de Traian Băsescu, luni noapte, la Realitatea TV, au cutremurat clasa politică şi au resetat campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Imediat, şeful statului l- acuzat pe Teodor Meleşcanu, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), că a iniţiat o hotărâre de Guvern pentru a-l ajuta pe Victor Ponta să rămână acoperit. Este vorba de hotărârea 223 din 30 aprilie 2013, pentru aprobarea „Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al SIE“. În această hotărâre, la categoria „secret de stat“, a fost încadrat, în mod surprinzător, şi „personalul din domeniul activităţii informative chiar şi după încetarea în orice mod a raporturilor de muncă sau de serviciu“. Exact situaţia în care s-ar găsi premierul Victor Ponta, după spusele preşedintelui.
A doua zi, Teodor Meleşcanu s-a apărat, spunând că nu el a iniţiat hotărârea de guvern 223. „Potrivit prevederilor constituţionale şi tuturor legilor în vigoare, serviciile de informaţii şi şefii acestora nu au drept la iniţiată legislativă. Eu consider însă oportună HG, pentru că ar fi existat posibilitatea ca informaţiile la care face referire această HG să fie utilizate în campanie electorală, aşa cum aţi văzut aseară“, a replicat Meleşcanu, care a „omis“ un mic detaliu: nota de fundamentare a hotărârii de guvern poartă semnătura sa. Întrebat, insistent, de jurnalişti cine a iniţiat hotărârea, Meleşcanu a dat înapoi. „Nu am lucrat la ea, dar mi-o asum. Noi am reactualizat-o la SIE, dar probabil din iniţiativa noastră, gândesc, nu am datele“, s-a încurcat Meleşcanu.
Oficial, hotărârea de Guvern 223 are rolul de a îndrepta carenţele unei alte hotărâri date în 2002, în timpul Guvernului Năstase, care înşira secretele de stat, dar care ea însăşi avea caracter secret. Or, în cazul în care un ofiţer deconspira un sediu, o misiune, un alt ofiţer se autodeconspira, putea invoca în instanţă faptul că nu a cunoscut respectiva hotărâre de Guvern, dat fiind caracterul ei secret. Acest lucru a fost explicat şi de Meleşcanu în conferinţa de presă, care a amintit chiar de un proces pierdut de SIE. „Am avut procese în instanţă şi nu a putut fi opozabil principiul că nu au voie să-şi dezvăluie identitatea (ofiţerii) şi e un caz celebru – am fost în judecată cu un fost lucrător, Dragomir îl chema, din SIE - şi la tribunal ni s-a respins acţiunea întrucât anexa înainte era secretă şi în consecinţă nu era opozabilă. Până când nu se publică în Monitorul Oficial nu sunt opozabile unei alte părţi“, a detaliat Meleşcanu. Deci hotărârea de guvern 223 a oficializat lista secretelor de stat, însă cu acel amendament care i-ar fi servit lui Victor Ponta.
„Iniţiatorul“ Valer Marian
Contextul în care a fost publicată această hotărâre de guvern rămâne unul foarte ciudat. În data de 22 aprilie 2013, senatorul Valer Marian, pe atunci PSD, supărat că nu a fost lăsat să voteze la Congresul partidului, a solicitat conducerii PSD să-i răspundă dacă preşedintele Traian Băsescu îl şantajează pe Victor Ponta cu mai multe episoade din viaţa privată. Astfel, Valer Marian spune, pentru prima dată, cu subiect şi predicat, că „Victor Ponta a fost racolat de SIE în 1997, primind misiunea să o monitorizeze pe Carla del Ponte, procuror antimafia, fost procuror general al Elveţiei, ulterior procuror-şef al Tribunalului Penal Internaţional de la Haga (în acest scop, a fost trimis la un curs antimafia în Italia şi Elveţia)“.
A doua zi (23 aprilie), Valer Marian a trimis un comunicat de presă în care amintea din nou presupusa racolare a lui Victor Ponta. La numai o săptămână după ce fostul senator PSD a dezvăluit trecutul tumultuos al premierului, în Monitorul Oficial este publicată, brusc, deja celebra hotărâre de guvern 223, care avea rolul de a-l proteja pe prezumtivul ofiţer acoperit Victor Ponta.
Modul silenţios în care a fost adoptată această hotărâre de guvern a fost criticat, la Realitatea TV, de preşedintele Traian Băsescu. „Eu nici nu cred că a fost o discuţie în Guvern. Această Hotărâre, înainte să ajungă în Guvern, trebuia să treacă prin CSAT, pentru că CSAT aprobă clasificarea documentelor serviciilor de informaţii. Dacă ar fi fost adusă n-ar fi trecut de mine niciodată, cu acea extindere, în care şi cei care nu mai lucrează rămân ascunşi toată viaţa lor. Nu se poate aşa ceva“, a clamat şeful statului.
Ponta a încălcat legea
„Ponta a fost ofiţer acoperit, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General“, a mai acuzat preşedintele Traian Băsescu. Conform CV-ul său, Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat doar trei ani - până în 1998 - după care a ajuns direct la Parchetul General. „N-am constatat să fi făcut vreo ispravă la sector. N-a stârpit nici evazioniştii de gogoşari măcar“, a comentat Traian Băsescu. Potrivit unor surse judiciare, în mod normal, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. Pentru Victor Ponta au fost suficienţi numai trei ani. Actualul premier a ajuns la Parchetul General prin delegarea dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste, astăzi membru în partidul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Dacă a fost, în acelaşi timp, magistrat şi ofiţer SIE, Victor Ponta a încălcat, concomitent, Constituţia şi Legea 92/1992, privind statutul magistraţilor, derivată din Legea fundamentală. Articolul 131 din Constituţia în vigoare între 1991 şi 2003, păstrat şi în Constituţia actuală, spune următoarele: „Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior“. Acest articol ridică o întrebare: apartenenţa ca ofiţer acoperitr la un serviciu secret este o funcţie publică? „Sigur că da. Doar ofiţerul acoperit nu este director la o societate comercială“, ne-a declarat o sursă din sistemul judiciar. Deci Ponta ar fi fost în incompatibilitate timp de patru ani, pentru că a ocupat o funcţie publică, plătită de la bugetul de stat, deşi nu era la vedere.
Paragraful din Constituţie a fost preluat şi în Legea 92 din 1992, privind organizarea judecătorească. Aceeaşi lege stabileşte şi modul în care magistraţii pot fi traşi la răspundere. „Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare“, spune articolul 124 din Legea 92/1992. Aşadar, Ponta putea să plătească pentru incompatibilitatea sa doar până în anul 1998. Acum este mult prea târziu.
„Epurarea“ ofiţerilor
Legea 92/1992 a fost în vigoare până la data de 27 septembrie 2004, când a fost înlocuită de Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, care păstrează aceeaşi formulare evazivă la capitolul incompatibilităţi. „Faptul că magistraţii nu aveau voie să facă parte din SRI, SIE, sau alt serviciu era prevăzut în legea veche, dar într-o formă mai neclară.Când a venit Monica Macovei la Ministerul Justiţiei, a formulat clar articolul incompatibilităţii“, ne declara avocatul Elenina Nicuţ în momentul în care a izbucnit scandalul ofiţerului acoperit.
Într-adevăr, în vara anului 2005, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, din care făcea parte şi Monica Macovei ca ministru al Justiţiei, iniţiază o amplă lege „privind reforma în domeniile proprietăţii si justiţiei“, care a modificat şi Legea 303/2004. A modificat-o în sensul în care a clarificat regimul incompatibilităţilor la magistraţi. „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“, spune articolul 7. Legea, în noua sa formă, a intrat în vigoare în data de 13 septembrie 2005, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Intrarea în vigoare a noilor reglementări privind regimul incompatibilităţilor a generat o situaţie bizară. „Ne-am trezit brusc cu un val de cereri de pensionare din partrea magistraţilor. În acelaşi timp, în CSAT vedeam că foarte mulţi oameni ies din serviciile secrete, iar cererile erau fără nume şi prenume. Chiar am întrebat de ce nu apere niciun nume, însă nu am primit răspuns“, a declarat Monica Macovei pentru „Adevărul“. Fostul său consilier, judecătorul Cristi Danileţ, a povestit cu mai multe amănunte. „Monica Macovei avea o aversiune faţă de servicii, antipatiza tot ce însemna obscuritate. Cu toţii ştiam că printre noi se află oameni care aparţin serviciilor, deşi legea, practic, o interzicea. Imediat după ce a intrat în vigoare noua interdicţie, mai explicită, am primit un număr-record de cereri de pensionare: 800 în doar trei ani“, a rememorat Danileţ.
Ce riscă Băsescu
Noul Cod Penal, la articolul 303, pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani „divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu“. Iar Legea 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate precizează, la articolul 36, că „Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate să asigure protecţia acestora, potrivit legii“.
Însă tot Legea 182/2002 îi deschide o portiţă lui Traian Băsescu. „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau continutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justitiei“, arată articolul 33. Iar preşedintele poate afirma că “deconspirarea” lui Ponta nu face decât să denunţe o eludare a legii. Mai exact, a Legii 92/1992, în virtutea căreia Ponta, dacă e adevărat că a fost şi ofiţer acoperit, ar fi fost incompatibil timp de patru ani.
Ponta acuză o conspiraţie
Premierul Victor Ponta a reacţionat de trei ori, ieri, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat de spionaj. Prima reacţie a venit chiar dimineaţa, când liderul PSD se afla la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Întrebat dacă afirmaţiile preşedintelui exprimă un adevăr, Ponta a răspuns, laconic: „Nu. Sunt numai minciuni“. Spre seară, el a susţinut o declaraţie amplă în care i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Klaus Iohannis că ar promova „o mizerie de campanie“. Totodată, Ponta a subliniat că fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, a exprimat un punct de vedere şi i-a sugerat directorului SRI, George Maior, să procedeze la fel.
Ironia Guvernului
La patru luni după venirea lui Victor Ponta în fruntea Guvernului, una dintre condiţiile de angajare la Secretariatul General al Guvernului era ca persoana care candida să nu fi fost agent sau colaborator la serviciile de informaţii nici înainte de 1990 şi nici după. Informaţia apare într-un anunţ de angajare postat pe 19 septembrie 2012, pe site-ul SGG. Erau scoase la concurs posturi în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Citeşte şi:
După ce preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe Victor Ponta că a fost ofiţer acoperit al SIE şi, în acelaşi timp, procuror, între 1997 şi 2001, premierul a replicat, la Iaşi, unde participă la sărbătoarea Sfintei Parascheva, spunând că „sunt numai minciuni”. Şi jurnaliştii şi politicienii au reacţionat la informaţiile prezentate luni seară de Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, la Realitatea TV, că premierul României, Victor Ponta, a fost ofiţer SIE în perioada 1997-2001, pe vremea când era procuror, timp în care a fost propulsat brusc de la Parchetul de sector la Parchetul General, fără a avea performanţe profesionale. Astfel, Ponta a încâlcat legea. Băsescu a mai arătat că fostul director al SIE, Teodor Meleşcanu, l-a protejat pe Ponta.
Periplul lui Victor Ponta prin Europa în perioada în care ar fi fost ofiţer acoperit
Atena, Washington, Londra, Roma, Paris, Catania, Paraga sunt marile oraşe în care Victor Ponta a urmat seminarii sau diverse cursuri de pregătire în perioada 1997-2001, timp în care a fost ofiţer SIE, după spusele lui Traian Băsescu.
Cum a tabloidizat presa dezvăluirea lui Băsescu: Ponta, transformat într-un James Bond al României
Preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit luni seara, la Realitatea TV, că premierul Victor Ponta a fost ofiţer al Serviciului de Informaţii Externe în perioada 1997-2001. „Bomba“ a explodat mai greu în mass-media care au nuanţat declaraţiile preşedintelui.
Iohannis, către Ponta: Ce ne mai ascunzi, domnule?
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidenţiale, i-a solicitat premierului Victor Ponta să clarifice situaţia sa faţa naţiunii.