Ce se ascunde în spatele noului scandal privind autonomia Ţinutului Secuiesc | ANALIZĂ
0Consiliul Național al Secuilor a reaprins tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, subiect catalogat de marile partide de la putere şi de analişti ca fiind unul artificial. Formațiunea care reprezintă maghiarii în Parlament, UDMR, refuză să comenteze.
Preşedintele Consiliului Național al Secuilor, Balázs Izsák, a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că a transmis o scrisoare de 108 pagini către premierul României, Nicolae Ciucă, prin care solicită „restituirea proprietăților naţionalizate ale bisericilor şi permiterea înființării şi funcţionării şcolilor bisericeşti”.
„Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a motivat acesta.
Balázs Izsák a invocat Recomandarea Consiliului Europei 1201/1993, argumentând că „articolul 11 prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului”, potrivit agenţiei maghiare Hirado. Cu alte cuvinte, solicită autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, un subiect care, periodic, este readus în atenția publică.
Tăcerea UDMR
„Adevărul” a contactat partidele care asigură guvernarea pentru a afla poziționarea Puterii pe această temă. În timp ce PSD şi PNL au răspuns solicitărilor ziarului, susținând că România este un model în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților, UDMR a refuzat să comenteze subiectul.
„Ca stat membru al UE, România respectă articolul 2 din Tratatul Uniunii care obligă la: respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. (...) Cred că este o temă anacronică în Uniunea Europeană, care are ca motto «uniți în diversitate»”, a declarat Radu Oprea, purtător de cuvânt al PSD, pentru „Adevărul”.
Reprezentantul PNL, Ionuţ Stroe, susţine că subiectul este o dezbatere falsă, menţionând că șeful Consiliului Național al Secuilor vine „din nou” cu afirmații „despre aceleași teme reșapate și refolosite, aceleași subiecte pe care s-a pus praful istoriei, scoase de la naftalină și utilizate în mod repetat, poate-poate o ieși un scandal”.
Liberalul spune că forul promovează „idei care merg pe contrasens total cu valorile europene, o viziune extremă și subiectivă care nu își mai are nicăieri vreun ecou”.
„Să te preocupe, în secolul 21, în interiorul unei Europe Unite, principii care sunt mai aproape de separatism înseamnă că rezonezi mai degrabă cu cei care vor slăbirea sau distrugerea proiectului european. Eu pot înțelege că unii au normă de provocări ca să își justifice existența, dar România și lumea întreagă au depășit de mult acest moment. Știu că unii visează să creeze un teren fertil și periculos, într-un context de conflict la graniță, dar n-o să le iasă, pentru că, repet, este o temă complet falsă.
Nu mai vorbesc de ridicolul de a discuta cum niște cetățeni români vin să «condiționeze» în vreun fel aderarea românilor la Schengen, printr-o astfel de scrisoare. Poate ar trebui să fie ei întrebați, în acest caz, de ce lucrează împotriva interesului tuturor românilor, de ce sunt pe contrasens și cu ceva dorit de toți românii”, a declarat Stroe, pentru „Adevărul”.
Ce spun analiştii
Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, susţine că invocarea aderării la Schengen într-o astfel de cerere dă o notă de neseriozitate mesajului, mai ales având în vedere că actualele condiţii de includere în spaţiul de liberă circulaţie nu impun concesii ale statelor în privinţa autonomiei teritoriale, o astfel de solicitare fiind, totodată, în contradicţie cu legea fundamentală a statului român.
„Probabil se dorește alcătuirea unei facțiuni ceva mai radicale decât UDMR.” Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe
Cu privire la scopul readucerii în atenţie a acestui subiect, istoricul avansează ipoteza alcătuirii „unei facţiuni ceva mai radicale decât UDMR”. Practic, mesajul ar putea fi „cu bătaie spre anul 2024”, având „legătură cu următoarea campanie electorală”, fiindcă „există o nemulțumire veche în rândul secuilor la adresa UDMR”, susţine Adrian Cioroianu, atrăgând atenţia că radicalizarea unei părţi a publicului ar putea fi un pericol.
În opinia fostului ministru, uniunea reprezentantă a minorității maghiare ar trebui să își continue discursul de până acum. „UDMR nu se poate poziționa împotriva acestei cereri pentru că ar pierde voturi, dar, pe de altă parte, ei știu foarte bine că ideea de autonomie teritorială este irealizabilă”, a punctat Adrian Cioroianu.
„Problemă artificială”
Și consultantul politic Valeriu Turcan a afirmat, pentru „Adevărul”, că este mai degrabă vorba despre „o problemă artificială care se încearcă a fi creată acum, într-un mod destul de primitiv, intrând flagrant in contradicție cu agenda reală a cetățenilor români de etnie maghiară, care se luptă cu facturile la energie, cu proiectele întârziate la nivel local, cu corupția și incompetența”.
„E amuzant să încerci să spui că drepturile minorităților naționale nu sunt respectate în țara care a ales de două ori un etnic german ca președinte și în țara în care UDMR-ul a făcut parte din majoritatea guvernelor din ultimii 32 de ani”, a explicat Valeriu Turcan.
Analistul susţine că, în condiţiile în care România este una dintre acele mai solide și generoase modele de protejare a drepturilor minorităților etnice din Europa”, demersul nu are scopul de a avantaja comunitatea maghiară din România.
Jocul Moscovei
Dan Dungaciu, expert în politică externă, susţine că Ungaria face jocul Moscovei inclusiv prin promovarea temei autonomiei Ţinutului Secuiesc.
„Nu e vorba de speța în sine, ci de spiritul acestor acțiuni, care au certă valență geopolitică”, spune Dungaciu, atrăgând atenţia asupra contextului de securitate periculos. Cât despre UDMR, analistul susţine că „nu mai este o uniune, este de fapt o filială Fidesz, care a fost transformată în asta inclusiv de jocul financiar pe care Orban l-a practicat”.
„UDMR tace, girând – prin liderii ei, cel puțin – asemenea inițiative, Bucureștiul tace pentru că e paralizat de mult, nu mai știe nici măcar ce să facă, și nici măcar nu îndrăznește să ridice chestiunea unei reacții la această provocare care servește geopolitic Federației Ruse în contextul războiului pe care Moscova l-a declanșat în Ucraina”, a mai susținut analistul.
Se încarcă comentariile...
