Ce posturi de comisar UE ar ajuta România: „E o problemă cu lipsa de anvergură internațională a politicienilor români”
0România ar trebui să fie una dintre cele mai influente țări la Bruxelles, ținând cont de numărul mare de europarlamentari pe care îl are, însă lucrurile nu stau chiar așa. Expertă în politica externă și de securitate a UE și NATO, cercetător la Bruxelles, Ionela Ciolan explică ce portofolii ar trebui să vizăm. dar și care e marele dezavantaj al politicienilor români trimiși acolo.
Liderii europeni au ajuns la un acord în privința Ursulei von Der Leyen, care va ocupa un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.
În urma negocierilor pentru împărţirea principalelor funcţii de conducere ale instituţiilor Uniunii Europene, fostul premier social-democrat portughez António Costa va fi numit preşedinte al Consiliului European, iar estona Kaja Kallas, şefa guvernului din țara sa, va prelua postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politică de securitate. Este vorba despre un post care, neoficialm ar fi fost vizat și de România și ar fi fost luat în calcule de președintele Klaus Iohannis, în cazul în care nu reușea să fie ales secretar general al NATO. Ceea ce s-a și întâmplat, finalmente.
Potrivit Politico.eu, unii lideri europeni au primit cu mari rezerve alegerea lui Costa, care este investigat în Portugalia într-un dosar care a dus la demisia sa din funcţia de premier. Și în privința Kajei Kallas, politiciană care s-a făcut remarcată prin radicalismul său antirusesc, au existat voci care au susținut că nu ar fi cea mai potrivită. Teama că ea ar putea angaja Bruxelles-ul într-un război cu Federația Rusă, dar și că, în același timp, nu deține expertiză și nu este interesată de Orientul Mijlociu și de alte zone au făcut ca unii să aibă rezerve.
Ca și până acum, România nu a reușit să obțină o funcție de prim rang la Bruxelles, dar mai are o a doua șansă. Toate țările Uniunii Europene vor avea câte un comisar, iar negocierile sunt în toi. Nu în ultimul rând, România e în calcule și pentru un post de vicepreședinte al Parlamentului European.
Avantajul României la Bruxelles
„Adevărul” a discutat pe această temă cu dr. Ionela Ciolan, expertă în politica externă și de securitate a Uniunii Europene și NATO, cercetător la „Wilfried Martens Centre for European Studies din Bruxelles”. În opinia ei, România este una dintre țările cu influență, în acest moment, la Bruxelles. Și are argumente.
„România este a 6-a țară ca mărime din Uniunea Europeană și avem alocate 33 de locuri în Parlamentul European. După rezultatele alegerilor din iunie, 24 dintre aceste locuri merg către coaliția centristă din Parlamentul European între Partidul Popular European (PPE), Renew și Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților (S&D), ceea ce face ca puterea de influență a României să rămână în top”, spune ea.
Practic, în cadrul Partidului Popular European, formațiunea de la Bruxelles care a obținut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, România este a patra. Țara noastră ar avea în principiu toate atuurile să obțină un post vizat de comisar european, dar totul depinde de modul în care va ști să negocieze.
„Și în cadrul celor două grupuri politice mari din Parlamentul European, România e bine reprezentată. În cadrul Partidului Popular European, România a adus 10 eurodeputați și e pe poziția a 4-a după Germania, Polonia și Spania. Iar în cadrul grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților (S&D), România a adus 11 eurodeputați și e poziționată pe locul 5 după Italia, Spania, Germania și Franța. La nivelul partidelor europene, România are câte o poziție de vicepreședinte fiind reprezentată de Victor Negrescu la social-democrați și Sigfried Mureșan la PPE. Toate aceste reprezentări politice joacă un rol în influența pe care România și-o poate utiliza pentru negocierile interne privind importanța și greutatea portofoliului de comisar european pe care îl cere”, explică Ionela Ciolan.
Ce portofolii am putea viza și cu cine concurăm
Ea a explicat și procedura prin care ajung să fie făcute propunerile pentru aceste portofolii.
„La calculele politice privind negocierea portofoliilor între statele membre se adaugă și familia politică a reprezentantului din Consiliul Europei, dar și cine are atribuția de a nominaliza comisarul în cadrul unei țări. De exemplu, în România, comisarul european este nominalizat de prim-ministru, pe când în alte state, Franța, este nominalizat de președinte”, adaugă ea.
Chiar dacă în presă s-a scris că România ar viza una dintre pozițiile de comisar pe economie sau piață internă, Ionela Ciolan vede altfel situația. În opinia sa, șansele sunt mai degrabă minime, pentru că aceste portofolii sunt vizate de țări care au mult mai mare influență la Bruxelles, Franța și Italia.
„Până acum s-a vehiculat în presă că România și-ar dori poziția de comisar pe economie sau piață internă. Însă știm că pe aceste poziții România ar avea o competiție mare fiindcă portofoliul pieței interne e vizat și de președintele Macron pentru un al doilea mandat pentru Thierry Breton. Iar portofoliul economiei, care a fost la italieni în mandatul precedent, s-ar putea să rămână la italieni fiindcă e în topul preferințelor premierului Georgia Meloni”, completează Ionela Ciolan.
Marele dezavantaj al României
În opinia sa, România ar avea argumente pentru alte posturi. Vestea proastă este că, ținând cont de lipsa de anvergură europeană a politicienilor pe care România îi trimite la Bruxelles, nici aceste ținte nu sunt tocmai sigure.
„România ar putea ținti cu succes și portofoliul energiei, comerțului, competitivității sau cel al extinderii. Avem suficientă expertiză tehnică pe aceste subiecte și am putea contribui cu succes. Însă cu cât un portofoliu este mai important în grila UE cu cât așteptările de la candidații nominalizați vor fi mai mari. Și aici, România are o problemă cu anvergura internațională a politicienilor săi. Cu puține excepții, majoritatea politicienilor din România nu sunt socializați în modul de interacțiune, exprimare și comportament considerate acceptabile la nivelul politicii europene”, mai explică Ionela Ciolan.
Practic, România trimite 33 de europarlamentari la Bruxelles: 19 de la PSD-PNL, șase de la AUR, trei de la ADU, câte doi de la UDMR și SOS și independentul Nicu Ștefănuță. Cel mai probabil, reprezentantul României va veni de la PNL sau PSD, dar va trebui să întrunească o serie de condiții. De asemenea, doi români ar fi în cărți pentru a obține funcții de vicepreședinte în noul Parlament European. Este vorba de social-democratul Victor Negrescu, din grupul Socialiștilor, și de Nicu Ștefănuță, care are susținerea Verzilor. Chiar dacă cele două grupuri de stânga, Socialiștii și Verzii, sunt marii perdanți ai alegerilor europarlamentare și au pierdut o mulțime de poziții în Parlamentul European, beneficiază de pe urma înțelegerilor cu Partidul Popular European, care are nevoie de aliați.
„Posibilul candidat pentru poziția de comisar european trebuie să aibă cunoștințe solide de limbi străine (cel puțin engleză la un nivel conversațional ridicat), abilitatea de a capta un volum enorm de informație în timp scurt, rezistența la un program de muncă intens, plus abilitatea de a fi un bun comunicator, negociator și broker onest între interesele statelor membre. Fiindcă, trebuie știut, comisarul european nu reprezintă doar imaginea țării din care vine, ci și imaginea Uniunii Europene”, încheie Ionela Ciolan.
Se încarcă comentariile...
