CCR, critici dure pentru Parlament şi Orban: Legislativul continuă să încalce Constituţia pentru că nu a dezbătut moţiunea AUR-USR
0
CCR critică dur Parlamentul României în motivarea deciziei privind conflictul juridic legat de moţiunea depusă de AUR şi USR. Judecătorii constituţionali susţin că Parlamentul continuă să încalce Constituţia pentru că nu a dezbătut moţiunea de cenzură. Curtea menţionează şi "inabilitatea" lui Ludovic Orban de a gestiona situaţia.
"Trebuie observat şi faptul că acest conflict nu vizează numai perioada 3-7 septembrie 2021, ci este un conflict actual pentru că nici până astăzi Parlamentul nu a stabilit data la care trebuie dezbătută moţiunea de cenzură, sens în care încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la art.113 din Constituţie, potrivit căreia tergiversarea procedurii este incompatibilă cu natura acestui instrument de control parlamentar, astfel că o obligaţie extra legem în spiritul cooperării loiale dintre autorităţi trebuie realizată într-un ritm adecvat menit să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa. (..) Parlamentul nu a dezbătut moţiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura iniţiată, şi continuă să încalce art.113 din Constituţie", , este una dintre concluziile CCR.
Decizia a fost dispusă pe 28 septembrie, înainte ca Guvernul Cîţu să fie demis prin moţiunea PSD.
Judecătorii susţin că au fost încălcate prevederile constituţionale şi regulamentele parlamentare, iar instabilitatea juridică creată a dus la un blocaj între Parlament şi Guvern, care “afectează atât derularea procedurii de control parlamentar, cât şi activitatea ca atare a Guvernului”.
CCR arată că prezentul conflict nu a fost generat de depunerea moţiunii, ci de “acţiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului", menţionând că prin natura ei, moţiunea de cenzură "impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia" fiind necesar "a fi dezbătută într-un interval de timp şi ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”.
Referitor la strângerea semnăturilor, judecătorii spun că moţiunea a fost legal iniţiată, iar faptul “că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale”. CCR spune că nici conducerea Parlamentului nu are competenţa de a verifica modalitatea în care au fost depuse listele şi de a înlătura semnături.
Critici pentru Ludovic Orban
CCR susţine că preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban “în loc să aplice prioritar o obligaţie constituţională – comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale –, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum”, încălcând Constituţia.
“Nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale să evalueze şi să stabilească răspunderi (vinovăţii/ forme de vinovăţie) în cadrul Parlamentului. Atât timp cât prin activitatea lor organele Parlamentului angajează în cadrul raporturilor de drept constituţional însăşi instituţia Parlamentului, răspunderea pentru nerespectarea procedurii constituţionale prescrise revine în întregime acestuia. De aceea, dacă nu sunt respectate prevederile constituţionale şi regulamentare corespunzătoare, care asigură o desfăşurare consecventă, riguroasă şi coerentă a acestei proceduri, acţiunea Parlamentului în ansamblul său devine inconsecventă şi contradictorie, generând disfuncţionalităţi şi nesiguranţă în raporturile cu Guvernul. Totodată, în spiritul normelor de loialitate constituţională, autorităţile publice nu au îndreptăţirea de a produce, prin propria conduită, instabilitate şi dezechilibre în activitatea unei alte autorităţi, fiecare dintre acestea trebuind să îşi respecte rolul şi competenţele constituţionale”, arată Curtea.
Judecătorii constituţionali susţin că Parlamentul nu poate condiţiona "parcurgerea etapelor de ordin constituţional de îndeplinirea unei obligaţii regulamentare, care, prin ipoteză, nu a putut fi îndeplinită din cauza unor disfuncţii proprii”.
"Inabilitatea Birourilor permanente reunite şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor de a ordona această procedură în condiţiile unor tensiuni politice intrainstituţionale a generat o stare generală de confuzie juridică, pe de o parte, prin nerespectarea Regulamentului, iar, pe de altă parte, printr-o interpretare defectuoasă a Regulamentului, care a avut drept consecinţă imediată încălcarea art.113 alin.(2) din Constituţie, afectându-se stabilitatea şi funcţionalitatea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern", se explică în motivare.
Judecătorii reclamă o tendinţă a Parlamtnului de a domina şi subordona puterea executivă.
CCR a constatat, pe 28 septembrie, existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern, la sesizarea Executivului, ca urmare a întârzierii trimerii moţiunii de cenzură a USR şi AUR către Guvern. Totuşi, judecătorii au decis continuarea procedurii. Conducerea Parlamentului a decis stabilirea votului la o dată ulterioară motivării deciziei CCR, însă, între timp, PSD a depus propria moţiune, Guvernul Cîţu fiind demis.
Se încarcă comentariile...
