CCR a decis: legea votului prin corespondenţă e constituţională. Klaus Iohannis: Mâine voi promulga legea
0
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri, cu unanimitate, că este constituţională legea privind votul prin corespondenţă. ALDE şi UDMR au fost cele care au depus în două contestaţii privind acest act normativ în urma cu aproape două săptămâni.
UPDATE La întalnirea cu un grup de români din Bratislava, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va promulga mâine după-amiază legea votului prin corespondenţă.
„Astăzi, CCR a dat o decizie, iar în acest moment legea votului prin coresponenţă este promulgabilă“, a spus Iohannis în cursul discursului ţinut în faţa românilor din Bratislava.
UPDATE Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri, cu unanimitate, că este constituţională legea privind votul prin corespondenţă. CCR a respins obiecţiile de neconstituţionalitate formulate faţă de Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, dar şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Parlamentarii ALDE sunt printre politicienii nemulţumiţii de adoptarea legii votului prin corespondenţă, aceştia anunţând că au contestat actul normative la Curtea Constituţională „Legea are prevederi neconstituţionale evidente, asupra cărora am atras atenţia din timp, dar care nu au fost corectate.
În 3 noiembrie, ALDE a anunţat că grupul său parlamentar de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, respectiv, un senator independent au depus la Curtea Constituţională o contestaţie la legea votului prin corespondenţă.
Spre exemplu, Constituţia României prevede la articolul următoarele: «(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale“. Prin legea adoptată de Camera Deputaţilor este încălcat caracterul direct al votului, contrar prevederilor constituţionale“, au arătat cei de la ALDE imediat după adoptarea legii.
O poziţie asemănătoare au şi cei de la UDMR, care sunt pe aceeaşi lungime de undă cu aleşii ALDE. „O să invocăm articolul 62 cu votul direct, secret şi liber exprimat. Acest aspect este deosebit de important, dar, evident sunt şi alte articole care sunt desconsiderate din această lege. Un asemenea exemplu este articolul 62, alineatul (3) care vorbeşte de reprezentativitate“, a spus Marton Arpad pentru „Adevărul“.
„Nu ar trebui să se admită o astfel de sesizare“
Ce spun specialiştii despre argumentele celor două partide? „Teoretic, nu ar trebui să se admită o astfel de sesizare. Când aducem în discuţie partea referitoare la „direct“ e vorba de momentul în care se face opţiunea cu privire la un candidat. Şi acolo e vot direct, chiar dacă e prin corespondenţă, Corespondenţa ţine de trimiterea opţiunii exprimate către autoritatea care centralizează. Votul prin corespondenţă nu contravine condiţiei votului direct“, a explicat specialista în drept constituţional Elenina Nicuţ, pentru „Adevărul“.
Argumente suplimentare aduce şi profesorul de drept constituţional, Radu Carp. „Cum să nu fie vot direct? Vot indirect înseamnă votul prin intermedieri. Însă, din momentul în care cel care are dreptul să voteze, îşi exprimă opţiunea, e vot direct. Acum, referitor la votul secret. Secretul e asigurat din momentul în care persoana votează şi se sigilează plicul până când plicul cu opţiunea ajunge în ţară unde este centralizat. Aceste sistem (n.r.- de vot prin corespondenţă) funcţionează în toate ţările şi toate recunosc votul secret “, a spus Radu Carp.
Constestatarii invocă şi alte probleme, fără a dezvolta concret articolele din Constituţie pec are le încalcă. „În plus, legea, aşa cum a fost adoptată, lasă un spaţiu larg fraudelor electorale şi, în loc, să simplifice procesul electoral, îl complicăt“, mai arată cei de la ALDE.
De ce a ciuntit Parlamentul legea votului prin corepondenţă
Camera Deputaţilor a adoptat, pe repede-nainte, legea votului la distanţă, într-o formă lacunară, pentru că aşa a dictat interesul politic. Votul prin corespondenţă va fi aplicabil doar pentru alegerile parlamentare, iar votanţii nu se vor putea înscrie online, ci doar la ambasade şi consulate.
Dacă forma proiectului de lege care a ajuns la Senat prevedea aplicabilitatea legii pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, forma adopată de Camera Deputaţilor prevede că votul la distanţă e aplicabil doar pentru parlamentare.
Reprezentanţii PSD, cel mai puternic grup parlamentar din Camera Deputaţilor, au fost cei care au propus acest amendament. „Vreau să vă anunţ că acea Comisie de cod electoral rămâne în funcţiune şi de săptămâna viitoare îşi reîncepe treaba.Vreau să vă spun că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare vor fi gata şi completările legii“, a asigurat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor. Însă Dragnea n-a explicat de ce alegerile europarlamentare şi prezidenţiale au fost scoase din forma finală a legii, în condiţiile în care se regăseau în forma iniţială a legii. „Putem să ne respectăm angajamentul pe care l-am luat acum trei săptămâni când am luat preşedinţia Comisiei”, a subliniat Dragnea. De fapt, acesta a fost scopul PSD: să se laude că a promovat votul prin corespondenţă, fără a conta forma legii.
De asemenea, în actuala formă, membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale. Ceea ce nu explică legea şi a fost criticat de organizaţiile non-guvernamentale este modul cum poate fi urmărit traseul buletinului de vot, de la momentul în care acesta e trimis de elector prin poştă, spre secţia de vot.
Se încarcă comentariile...
