Calendarul alegerilor: Coaliția cântă pe voci diferite. Mizele unei comasări a parlamentarelor cu prezidențialele

PSD și PNL s-au înțeles și pe data localelor, însă în prezent sunt purtate negocieri dure privind parlamentarele și prezidențialele, fiecare căutând să-și maximizeze șansele.

PNL și PSD poartă negocieri privind parlamentarele și prezidențialele FOTO Mediafax

Coaliția intră deja în febra preelectorală printr-un prim pas: stabilirea datelor pentru cele patru rânduri de alegeri de anul următor. În cazul europarlamentarelor, ecuația era simplă, pentru că România putea stabili doar data de 9 iunie, în condițiile în care calendarul european era 6-9 iunie, iar în țara noastră testele electorale sunt mereu duminica.

Cele două formațiuni ale Puterii, PSD și PNL, au reușit să bată palma și pentru locale, care pentru a doua oară vor avea loc în septembrie, după ce în 2020, din cauza pandemiei de coronavirus, mandatele primarilor și ale altor aleși locali au fost prelungite cu trei luni. 29 septembrie ar urma să fie data alegerilor, susțin surse din Coaliție pentru „Adevărul”. Odată cu acest pas se termină și consensul în Coaliție.

Varianta de lucru

În cazul parlamentarelor și prezidențialelor, discuțiile sunt încă la început. Ca primă variantă au fost propuse datele de 10 și 24 noiembrie pentru cele două tururi la prezidențiale, potrivit informațiilor „Adevărul”, adică exact zilele în care au fost aceste alegeri și în 2019. În ceea ce privește parlamentarele, o primă variantă e reprezentată de 8 decembrie. Este prima duminică în care ar putea fi făcute, pentru ca apoi în maximum 15 zile (cel târziu 23 decembrie) să fie convocat Parlamentul pentru depunerea jurământului, dar și pentru a putea să expire mandatele aleșilor aflați în activitate (la care ultima zi de activitate e 20 decembrie).

Surse din PSD au precizat că pentru a face economii la buget, o variantă „bună” ar fi comasarea cu alegerile parlamentare, adică în 8 decembrie, fie a primului tur al prezidențialelor, fie a celui de-al doilea tur al prezidențialelor. Însă, tot sursele citate recunosc faptul că ar fi un avantaj pentru PSD, pentru că un tandem Ciolacu (prezidențiabil)-PSD ar lua un scor mai bun față de contracandidați: Ciucă-PNL, Simion-AUR și USR, unde situația privind prezidențiabilul e mai complicată. Nu în ultimul rând, ar fi scos din joc foarte ușor și Mircea Geoană, dacă nu are partid. Și în varianta cealaltă, tot PSD pare să fie avantajat, dacă în turul 2 ajunge candidatul lor, iar PSD nu a ratat niciodată în ultimele trei decenii turul 2.

Semne de întrebare sunt însă privind bifarea condițiilor din Constituție. Pentru că un articol din Legea fundamentală prevede că mandatul președintelui în exercițiu e valabil 5 ani de la depunerea jurământului (adică de la 21 decembrie 2019), iar un alt articol stipulează că mandatul e exercitat până la depunerea jurământului noului șef de stat, ceea ce ar însemna un al doilea tur pe 22 decembrie, adică după ce se depășesc cei cinci ani de mandat.

Locale-parlamentare, o comasare ratată

Liberalii nu prea văd cu ochi buni o comasare, pentru că și ei s-au lovit de refuzul PSD când au dorit locale și parlamentare în aceeași zi. Raționamentul liberalilor, care au insistat în primăvară pe tema comasării, era faptul că aleșii lor locali ar fi tras și pentru cei care vor să ajungă în Parlament. La ultimele rânduri de alegeri, PNL a pierdut numeroase voturi între un scrutin și celălalt, fiind situații în care au avut cu un milion de voturi mai puțin. În 2020, PNL a ajuns la 1,49 milioane de voturi la parlamentare, după ce cu trei luni înainte avuseseră 2,66 milioane. În termeni de procente, pierderea era de aproximativ 5%. Cu patru ani înainte, formațiunea liberală a pierdut în șase luni aproximativ 11%.

Ce spun legile de organizare a alegerilor

Surse liberale au precizat că partenerii de guvernare ar trebui să aibă în vedere că în Legea privind alegerea președintelui României, articolul 5 din actul normativ stipulează că scrutinul privind șeful statului are loc „în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte”, iar propunerea datei trebuie să fie cu cel puțin 75 de zile înainte de votare. Așadar, pentru prezidențiale ar trebui ca spre sfârșitul lunii august să fie deja adoptată Hotărârea de Guvern, care este înaintată de Ministerul Afacerilor Interne (acum condus de Cătălin Predoiu – PNL) și Autoritatea Electorală Permanentă (instituție condusă de Toni Greblă, fost social-democrat).

În schimb, la Camera Deputaților și la Senat, data alegerilor trebuie stabilită prin Hotârâre de Guvern cu cel puțin 90 de zile înainte de scrutin. „Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului privind data alegerilor”, prevede actul normativ legat de alegerea Legislativului, ceea ce înseamnă că cel mai târziu tot la sfârșit de august, început de septembrie ar trebui să fie deja bătută în cuie.