Budapesta nu se dezminte: noi provocări pe tema Ținutului Secuiesc. Ce spun specialiștii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Președinta Ungariei, Katalin Novak, a reușit la finalul vizitei în România să inflameze spiritele printr-o referire la așa-zisul Ținut Secuiesc, ceea ce a dus atât la reacții critice ale MAE român, dar și ale unor politicieni.

Katalin Novak, aici alături de Viktor Orban, inflamează iar spiritele de la București FOTO AFP
Katalin Novak, aici alături de Viktor Orban, inflamează iar spiritele de la București FOTO AFP

Totul a început după ce Katalin Novak, în urma vizitei la Șumuleu Ciuc, a publicat un video în care e cântată o strofă din „Imnul secuiesc“ și a lăsat și ultimul vers ca mesaj: „Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!“. Nu e la primul gest de așa natură. De exemplu, prima vizită ca șef de stat a fost una „turistică“, nu oficială, subliniind atunci faptul că ea nu a venit în România, ci în Transilvania.

Prima reacție în urma gestului făcut de președinta Ungariei a venit de la Ministerul Afacerilor Externe. „MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România și a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părții române la manifestarea reținerii în declarații și mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali și politicieni ungari în România, și în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României“, se arată în comunicatul de presă al MAE.

Resping cu fermitate gestul președintelui Ungariei, doamna Katalin Novak, care a făcut, cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României, declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei“, a punctat, la rândul său, Marcel Ciolacu, actual președinte al Camerei Deputaților și viitor premier.

Ce spun specialiștii

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulți specialiști despre comportamentul președintei Ungariei.  „Aceste lucruri astea se întâmplă de multă vreme. știm bine că politicienii din Ungaria fac apel la lucruri de genul ăsta. Doamna președintă a mai făcut astfel de gesturi, ea de când a devenit președintă și mai ales că a venit din partidul lui Orban. Aici cu o nuanță, că l-a contrat pe Orban referitor la războiul din Ucraina, dar fiind din acel partid (n.r. - FIDESZ) joacă cartea aceasta care este foarte importantă în ceea ce privește electoratul, atât cel intern, dar și pentru cetățenii Ungariei care locuiesc în România și care votează într-o proporție mult mai mare cu FIDESZ la alegerilor lor parlamentare”, a punctat politologul George Jiglău.

Pelerinajul la care a fost are o importanță extrem de mare pentru minoritate, era de așteptat ca în acest contex să fie genul acesta de poziționări, declarații, gesturi. Nu mă miră foarte tare și până la urmă este important și cum ne poziționăm noi. Nu mi se pare ceva scandalos, este ceva cu ce ar trebui să ne obișnuim. Sigur că putem spune că e politicos sau nu, e un subiect sensibil, deși nu mai e așa sensibil.

După mine problema nu este că doamna președintă, Viktor Orban sau FIDESZ investesc atât de mult ca discurs către electoratul maghiar de aici care votează în Ungaria. Fac asta de ani de zile, de când avem steagul Ținutului Secuiesc pe Parlamentul din Ungaria. Ce se întâmplă acum mi se pare mai puțin ca importanță decât că își asumă în mod evident paternitatea asupra Ținutului Secuiesc și al locuitorilor prin faptul că folosesc steagul. Ce s-a întâmplat acum este încă un episod din lungul șir de episoade care o să mai urmeze. Nu aici mi se pare mie că e problema pentru noi. Dacă noi suntem români deranjați de un gest din acesta, la nivel de cetățeni sau politicieni, ar trebui să fim deranjați de lipsa de implicare a statului român față de cetățenii din Ținutul Secuiesc și etnicii maghiari în general. Că ne place sau nu statul ungar a investit enorm de mult în a cultiva identitatea asta de cetățean al Ungariei în raport cu Ținutul Secuiesc. Pentru oamenii de acolo sunt niște beneficii salariale care contează destul de mult și nu ar trebui să îi blamăm pentru chestiunea asta. Sigur, câștigă niște loialitate suplimentară față de ce se întâmplă în Ungaria ca urmare a acestor beneficii materiale, dar noi ce facem în contrabalanță? Pentru că ei sunt cetățeni ai României. Chestiunea asta se întinde de mai bine de 10-15 ani, poate de la primul mandat al lui Orban”, a completat George Jiglău.

Politologul a ridicat problema reacției statului român  la nivel de politici publice. „Statul ungar condus de Orban și de FIDESZ face genul acesta de gesturi. Ce face statul român în perioada asta? Nu e ca și cum totul era perfect și a venit doamna președintă și a postat pe Facebook un vers și ne dăm seama că este o problemă. Nu, lucrurile astea se întâmplă de ani de zile. Noi ce facem în schimb? Statul român reacționează din când în când nervos, nu la nivelul președintelui sau al Guvernului. Dar sunt tot felul de oameni din diverse partide, cu atât mai mult de când e și AUR în peisaj, și care se scandalizează. Dar dincolo de această scandalizare, nu se întâmplă absolut nimic pentru acei oameni care au o identitate aparte. Pentru ei sunt niște chestiuni de suflet care în lipsa altor chestiuni de contrapondere ajung să primeze. Nu facem nimic în afara de a ne scandaliza. Problema principală nu este la Viktor Orban sau la FIDESZ ,după mine, și problema majoră este la faptul că statul român nu fac absolut nimic ca să vină cu o contrapondere. Poate sună materialist, dar nu putem să ne așteptăm ca un secui să rezoneze mai tare la „Deșteaptă-te română” decât la un cântec de-al lor”, a mai afirmat George Jiglău, care a pledat pentru venirea guvernanților cu politici pentru a reatrage etnicii maghiari.

Gest pentru mediul intern, dar și pentru maghiarii din România

La rândul său, analistul și consultantul politic Adi Zăbavă consideră că e deja un comportament obișnuit la oficialilor maghiari „Cred că gesturile, cu care de altfel ne-am obișnuit din partea actualei puteri de la Budapesta, sunt deopotrivă adresate atât maghiarilor din Ungaria și maghiarilor din România. Nu neapărat tuturor maghiarilor care locuiesc în România, dar pentru o parte dintre ei dezideratul ăsta al existenței unui Ținut Secuiesc și al Ardealului ca pământ istoric al Ungariei sunt niște idei care încă reverberează. Care este obiectivul? Este greu de spus, cred că doar menținerea temei pe agendă. Sunt nenumărate astfel de acțiuni în ultimii ani pe care reprezentații statului maghiar i-au făcut, apropo de președintele maghiar îmi amintesc vizita de data trecută, plimbarea pe munte și povestea de la Alba Iulia. Gestul vine ca urmare a unei întregi politici de stat a Ungariei care nu are legătură doar cu România și are legătură cu tot ce ține de teritoriile fostei Ungarii Mari sau a locurilor în care mai există etnici maghiari”, a afirmat analistul politic. 

De altfel, Adi Zăvabă a vorbit și despre posibilele consecințe la nivelul Coaliției. „Aș puncta, aducând discuția în concretul politic al zilelor noastre, că această postare a președintei Ungariei nu face deloc bine UDMR-ului, în actualul context politic. Ținând cont că ne aflăm într-o perioadă tumultoasă cu o negociere politică în doi, în care se discută despre ieșirea UDMR de la guvernare, despre luarea unor ministere de la ei și așa mai departe. Un astfel de gest nu cred că ajută UDMR în negocierile politice pentru că îi face pe unii parteneri, în speță mai mult PNL și voci de la PSD, să poată să folosească asta ca argument în negocierea mai puternică cu UMDR și poate chiar să vină cu propunerea scoaterii UDMR de la guvernare”, a conchis Adi Zăbavă.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite