Bolojan anunță înființarea unui grup de lucru pentru monitorizarea acordului de încetare a focului la Marea Neagră

Președintele interimar Ilie Bolojan a afirmat la finalul Summitului pentru securitatea Ucrainei că a fost stabilită înființarea unui grup de lucru pentru monitorizarea respectării acordului de 30 de zile privind încetarea focului la Marea Neagră. 

FOTO Administrația Prezidențială

„Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian, și, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord. Și, așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și, practic, teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri. Și, din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului Estic”, a explicat Bolojan.

Grup de lucru pentru monitorizare

„În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri”, a anunțat Bolojan.

Președintele interimar a mai arătat că, „în acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă”.

„România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina”

„Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea Flancului Estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță.

Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea Flancului Estic”, a mai subliniat președintele interimar.

Coordonarea cu SUA

„Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă, și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa”, a mai menționat Ilie Bolojan.

„România nu va trimite niciun militar român în Ucraina”

„Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite, și-a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică”, a mai spus președintele interimar.

Industria de apărare

La întâlnire s-a discutat și despre îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare, potrivit președintelui interimar.

„Și, în acest sens, practic, a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European. Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie.

Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică”

De asemenea, întrebat cu privire la întărirea flancului estic, președintele interimar a explicat că „sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO, înseamnă, pe de-o parte, că toate planurile pe care astăzi NATO le-a pregătit pentru această zonă să fie continuate, și s-a confirmat acest lucru încă o dată, că tot planul de activități pe anul acesta se derulează fără niciun fel de probleme, și da, este posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe Flancul de Est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summitul NATO din Iunie”.

În ceea ce privește prezența unor trupe de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei, „dacă s-ar pune problema, după un acord de pace, să se asigure astfel de forțe, care sunt, practic, de descurajare, ele nu ar putea să acționeze decât sub un mandat internațional de tip ONU, și abia atunci se vor discuta toate aceste aspecte care țin de garantări ale unor înțelegeri”.

„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică, care să fie operațională și să poată să facă față unui posibil conflict, și doar în felul acesta, practic, militarii europeni nu vor fi în situația de a ajunge să intre într-un posibil conflict. Deci, practic, dacă Ucraina are o armată care stă în picioare, pericolul este ținut departe și de România, și de Europa, și, din acest punct de vedere, aceste țări vor colabora în ideea sprijinirii în continuare a Ucrainei și pentru a-i consolida forțele militare, ele având, practic, acest rol de a ține pericolul la distanță”, a mai explicat Bolojan.