Video Bolojan anunță reforma în sănătate: „Medici plătiți în funcție de performanță”. Eliminarea contractelor nejustificate cu privatul, ambulatorii deschise până la 20.00
0Ilie Bolojan a anunțat luni, într-o conferință de presă alături de ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, că pregătește proiecte pilot în sistemul sanitar prin care salariile medicilor să fie acordate în funcție de performanță. Măsura face parte dintr-un efort mai amplu de reformă pentru creșterea calității serviciilor medicale și a utilizării eficiente a fondurilor publice.
Guvernul propune un pachet de reformă în domeniul Sănătății, ca răspuns la două probleme majore: creșterea cheltuielilor și lipsa îmbunătățirii calității serviciilor medicale. În unele spitale, salariile reprezintă 80% din cheltuieli. Bugetul CNAS a ajuns la 16% din bugetul de stat.
Reforma vizează:
- Creșterea eficienței manageriale în spitale
- Corelarea salariilor medicilor cu performanța
- Digitalizarea urgentă a sistemului pentru monitorizarea cheltuielilor
- Reducerea cheltuielilor nejustificate, inclusiv prin înlocuirea medicamentelor scumpe cu generice
- Întărirea prevenției și a tratamentelor în ambulatoriu, pentru a evita aglomerarea spitalelor cu cazuri grave.
Declarațiile premierului Bolojan:
„Am anunțat săptămâna trecută că vom prezenta în această săptămână unul din pachetele importante pe care ni-l propunem să-l adoptăm. Este vorba de pachetul pe sănătate.
Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să o susținem în anii următori, raportat la venitul pe care îl avem. Cheltuielile alocate pentru CNAS au ajuns la o pondere de 16% din bugetul de stat față de o pondere de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Anul acesta, avem un buget alocat de 77 mld de lei, la care colegii noștri au solicitat o suplimentare obligatorie astfel încât să aducem facturile restanțe la zi, pentru că în martie nu am mai avut capacitatea să achităm sumele, iar pentru aceasta ne trebuie 10 mld rectificare, ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.
A doua problemă este că această creștere de sume pe componenta de sănătate nu se reflectă în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nu se reflectă nici în satisfacția cetățenilor față de sistemul sanitar. Pachetul propune să rezolve o parte din aceste probleme, atacând cauzele care ne-au făcut să ajungem aici.
Avem conduceri de spitale care nu performează, deci avem ineficiență managerială și administrativă. De ce se întâmplă asta? O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor și nu sunt legate de calitatea serviciilor și numărul acestora. Mai mult de jumătate din banii de la salarii vin direct de la CNAS și nu vin ca un stimul pentru manageri să fie mai eficienți.
Aceste propuneri vin ca să facă conducerile mai eficiente. Avem cheltuieli disproporționate pe salarii. Multe spitale au cheltuieli cu salariile care depășesc 80% din totalul cheltuielilor. În condițiile în care cheltuielile pentru salarii depășesc 80%, banii pentru medicamentele pacienților, pentru aparatură, pentru servicii sunt foarte puțini și aceste spitale există pentru cei care lucrează în aceste spitale și mult prea puțin pentru pacienți. Pentru aceste spitale, este evident că trebuie să-și facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile care le sunt acordate pacienților. Avem, în multe locuri, servicii care sunt umflate, de multe ori fraude, prin optimizarea cheltuielilor și prin tot felul de tehnici care au făcut de multe ori ca cheltuielile să crească fără să se regăsească în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme abaterile în acest domeniu. Orice întârziere în digitalizare face să nu vedem aceste probleme.
Este urgent să finalizăm toate procedurile prin care softurile CNAS sunt aduse la zi, sunt interconectate cu cele ale spitalelor, astfel încât să putem urmări cheltuielile. Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor. Acest melanj între activitățile publice și cele private permite acest lucru și este important ca și sistemul de sănătate publică să-și gestioneze resursele și să-și mențină o bună parte din veniturile care sunt încasate ca urmare a tratamentelor. Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există un sistem care să încurajeze medicii să lucreze în spitale, să facă mai multe operații. Ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte pilot în care să introducem salarii în funcție de performanță. Medicii să fie plătiți în funcție de performanța pe care o fac. Avem șefi de secții care nu sunt numiți de managerii de spitale și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc.
Vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu are șefii de secție presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente. Avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă, avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, cât și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice, datorită întârziereilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de 3 ori mai scumpe și este necesar ca acolo unde există medicamente scumpe care pot fi înlocuite de cele generice să facem acest lucru, și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem posibilitatea tratamentelor scumpe care depășesc posibilitățile sistemului. Avem o dezechilibrare a posibilităților în sistem care generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții sosesc în sistemul spitalicesc cu boli în stadii avansate, pentru că prevenția este slabă și ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie și în spitalele de zi este mult prea mică față de ce ar trebui să fie. Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propunem.
Eficientizarea nu înseamnă, sub nicio formă, că vom tăia bani de la pacienți, că vom lăsa colegii medici sau spitalele fără resursele necesare, ci înseamnă o corectare a unor componente pe care le știm cu toții.
Prea mulți ani la rând, sistemul de sănătate a fost peticit, iar acum nu ne mai permitem reforme punctuale. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată la iveală adevărul, oricât de dureros ar fi. Dacă nu recunoaștem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm. Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu”.
Ministrul Sănătății: „Pacienții vor fi orientați spre ambulatoriu, contractele cu spitalele private vor fi eliminate treptat”
Ministrul Sănătății a anunțat o reformă bazată pe eficientizarea resurselor, sprijinirea medicilor dedicați și eliminarea practicilor ineficiente care afectează atât pacienții, cât și întregul sistem.
Reforma pune accent pe:
- Responsabilizarea managerilor de spitale, cu posibilitatea de a înlocui pe cei care nu pot gestiona eficient resursele.
- Managerii vor avea puterea de a sancționa sau concedia personalul care nu respectă programul de lucru.
- Eliminarea șefilor de secție în exces acolo unde sunt mai mulți decât pacienții.
- Pacienții vor fi orientați spre ambulatoriul de specialitate pentru investigații simple (EKG, ecografii), pentru a reduce costurile și a eficientiza diagnosticarea.
- Se elimină transferurile nejustificate de pacienți către spitalele județene sau universitare, mai ales în afara orelor de program, pentru a optimiza utilizarea resurselor locale
- Eliminarea treptată a contractelor cu unitățile private pentru servicii care pot fi oferite în sistemul public și încurajarea asigurărilor private care să completeze sistemul public.
- Unitățile private vor suporta costurile pacienților reîntorși în spitalele publice în 48 de ore de la externare.
- Se va revizui clasificarea spitalelor, creând categorii noi de spitale strategice capabile să răspundă urgențelor majore (politraume, AVC, infarct, nou-născuți critici)
- Majorarea tarifelor pentru consultații în ambulatoriu și extinderea programului până la ora 20:00.
Declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete:
„În ultimele patru săptămâni am vizitat multe spitale, unde am văzut că se poate. Spitale care arată mai bine decât multe unități private și unde aparatura a fost achiziționată în urmă cu doar 2-3 ani. În aceeași țară, unii au arătat că se poate. Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot.
Nu mi-a fost niciodată teamă să spun adevărul despre sistemul de sănătate – în schimb, îmi este rușine. Îmi e rușine în fața pacienților care, deși avem un buget de 76 de miliarde de lei al CNAS, care a crescut constant în ultimii ani, sunt trimiși să cumpere Agocalmin. Banalul Paracetamol nu există în multe spitale.
Pentru a limita aceste efecte – care, din păcate, cad public asupra celor care lucrează în spitale – subliniez că această reformă nu este despre ei, ci despre sistem. Pentru că, în medicina românească, există oameni excepționali: care vin noaptea la urgențe, care fac mai multe gărzi decât este necesar, care stau peste program ca să-și trateze pacienții.
Reforma nu este despre acești colegi, ci despre excepțiile negative – cei care, la ora 11 sau 12, părăsesc spitalul public ca să trateze pacienți în privat, care își iau concedii fără plată pentru a face intervenții chirurgicale în sistemul privat.
Aceste măsuri vin să întărească aparatul administrativ al managerilor de unități sanitare și să le ofere posibilitatea de a ajunge inclusiv la desfacerea contractelor de muncă pentru cei care nu respectă programul de lucru în sistemul public.
Principiul este de a orienta pacienții din zona de spitalizare continuă către ambulatoriul de specialitate din zona de zi. Există obiceiuri pe care le cunoaștem: pacienți mutați în zona de zi doar pentru a li se face un EKG sau o ecografie. Acest lucru ne costă foarte mult și reprezintă un flux în care se pierd foarte mulți bani. Reorientarea pacienților către ambulatoriu aduce beneficii atât sistemului, cât și pacientului, care este diagnosticat mai rapid.
O măsură se referă la recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferente unităților sanitare cu paturi, pentru care plata se face pe caz rezolvat, precum și a tarifelor pe zi de spitalizare pe secție/compartiment, pentru secțiile de boli cronice și pentru secțiile și compartimentele de îngrijiri paliative, cu introducerea unei sume corespunzătoare plății inflației salariale determinate de creșterile salariale ale personalului medical și nemedical.
Astfel spus, există unități sanitare care au un istoric cu un grad de ocupare care nu depășește 20-30%. Există secții în cadrul unităților sanitare cu un grad de ocupare redus.
Nu mă tem să spun că există situații în care sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți. Acest lucru înseamnă o ineficiență financiară pentru acele unități sanitare, deoarece plătim salariile personalului medical și nemedical indiferent dacă există sau nu pacienți. Să nu fiu înțeles greșit: nu doresc închiderea acestor unități sanitare. Nu se pune problema reducerii personalului medical. Nu vom da pe nimeni afară. Trebuie să găsim o variantă de a stimula tratarea diagnosticului în cât mai multe unități sanitare.
Obișnuința conform căreia, în special noaptea, în weekend sau în sărbători legale, pacienții sau un număr important de pacienți sunt transferați către spitale județene sau universitare fără un motiv temeinic din punct de vedere medical trebuie să înceteze rapid, pentru că acest lucru nu este în beneficiul sistemului și cu atât mai puțin al pacienților.
Rata pacienților care pot fi tratați local poate fi mult mai mare decât ceea ce indică cifrele actuale. Există multe unități sanitare unde există medic chirurg, anestezist, săli de operație performante și dotate corespunzător, echipe medicale și nemedicale, medicamente și consumabile medicale, iar cu toate acestea pacienții sunt transferați în alte unități sanitare pentru tratament.
Ajustarea treptată, până la eliminarea, a contractelor pentru servicii medicale în unitățile private decontate cu CNAS.
Ministerul Sănătății, împreună cu CNAS, derulează multe programe de screening, diagnostic și tratament pentru pacienții cronici sau cu patologii grave. Decontează proteze care sunt implantate pacienților în timpul intervențiilor chirurgicale, precum și reactivi, analize medicale și medicamente. Mediul privat a afirmat de multe ori în ultima perioadă că își dorește un parteneriat corect și transparent cu Ministerul Sănătății și cu sistemul public de sănătate. Aceste două măsuri vin tocmai pentru a întări acest parteneriat cu mediul privat și cu spitalele publice, în sensul că pacienții se pot prezenta atât în unitățile private, cât și în cele publice pentru aceste programe despre care discutăm, fără a mai plăti taxe suplimentare sau coplată.
Această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate, pe care trebuie să le dezvoltăm. Vorbim despre ele de 20 de ani, dar nu s-a întâmplat nimic concret. Nu există niciun spital public care să aibă un contract cu o asigurare privată. Cred că orice sistem, dacă este gestionat prin monopol, nu poate fi eficient, de aceea, pe lângă CNAS, este necesar să dezvoltăm și asigurările private care să vină complementar serviciilor decontate.
Spitalele nu au mai fost evaluate de peste 20 de ani, în timp ce situația demografică s-a schimbat dramatic. Din acest motiv, avem multe spitale care nu mai pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie. Ne propunem revizuirea metodologiei obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competențe, astfel încât să reflecte noile structuri, componente și activități din cadrul unităților sanitare cu paturi, precum și definirea unor noi categorii de spitale: spitale strategice, care pot răspunde tuturor nevoilor medicale în funcție de urgență, care pot asigura politraume, tratamentul pacienților cu AVC, infarct miocardic acut, nou-născuți critici, spitale care își pot crește rapid capacitatea de răspuns a secțiilor de terapie intensivă.
Nu orice spital trebuie să asigure orice tip de servicii medicale disponibile în România. Avem încă mentalitatea că în fiecare spital din țară trebuie să existe o secție de neurochirurgie. Am ajuns în situația în care nu putem acoperi gărzi, avem spitale cu chirurgi, dar fără anesteziști, anesteziști fără chirurgi — o anomalie care ne costă zilnic miliarde în sistemul de sănătate. De asemenea, am ajuns în situația în care medicii sunt nemulțumiți de modul în care sunt tratați de societatea publică.
Există cazuri în care pacienții încep tratamentul în unități medicale private, dar din motive medicale obiective se complică și sunt transferați în spitale publice. Aceste spitale investesc sume importante pentru recuperarea pacienților, însă aceste servicii nu sunt decontate corespunzător de către CNAS, iar complicațiile medicale nu sunt acoperite financiar de unitatea sanitară de unde a plecat pacientul. Pentru această problemă, propunem o măsură fermă, care va fi discutată intens, dar este absolut necesară: transferul responsabilității plății costurilor aferente situațiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate privată și este reinternat în același tip de unitate, într-un interval de 48 de ore de la externare, într-o unitate sanitară publică. Responsabilitatea achitării costurilor acestor servicii va fi transferată către unitatea privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea publică.
Există multe situații în care unitățile sanitare publice și private raportează servicii care au fost decontate, dar care nu s-au realizat efectiv. În aceeași zi, unui pacient i-au fost decontate mai multe servicii, deși acesta nu a fost prezent în unitatea respectivă. Propunem o măsură destul de severă, dar aplicabilă: instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în urma controalelor structurilor de control ale caselor de asigurări și Ministerului Sănătății, se constată raportarea unor servicii care nu au fost efectuate, iar furnizorul nu poate dovedi realizarea lor. Sancțiunea nu va consta în amenzi, ci într-o sumă stabilită printr-un procent mare, de 10% din valoarea contractului pentru serviciile de spitalizare aferente lunii în care au fost înregistrate aceste servicii fictive. Casa de Asigurări nu va plăti acest procent către unitatea sanitară în cazul identificării unor astfel de cazuri de fraudare a sistemului și decont fictiv al serviciilor.
Se mai întâmplă un fenomen. Există anumite unități sanitare care decontează sau facturează către CNAS servicii în valoare de 10 milioane de lei pe lună, dar investesc în medicamente și reactivi doar 10-20 de mii de lei lunar. Acest lucru nu este posibil; nu poți efectua, de exemplu, 20 de anestezii generale pe lună care să coste doar 2-3% din valoarea reală a serviciilor prestate.
CNAS, împreună cu Ministerul Sănătății, vor efectua controale și vor aplica sancțiuni de 20% din valoarea contractului cu casa de asigurări în situațiile în care nu se pot justifica serviciile cu facturi.
Acest fenomen este cunoscut de foarte multă lume. Sunt sigur că mulți știu despre practica prin care medicamentele, materialele sanitare și echipamentele medicale sunt luate din spitalele publice și folosite în cabinetele private. În prezent, normarea personalului medical se face în funcție de numărul de paturi, nu de numărul de pacienți. Acest lucru trebuie schimbat pentru că nu mai reflectă realitatea: avem colegi care sunt epuizați deoarece normarea lor ține cont de numărul de paturi, nu de cel al pacienților. Vorbim despre spitalele universitare, de urgență, etc., care preiau pacienți de la spitale mai mici care nu-și fac treaba. Acești colegi sunt epuizați pentru că volumul de pacienți este mult prea mare, iar normarea nu reflectă această situație actuală. Vom reduce această discrepanță și vom introduce normarea în funcție de istoricul numărului de pacienți din ultimii ani.
Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate fără a plăti și a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate. Vom majora valoarea punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de la 5 lei la 6,5 lei începând cu 1 august și la 8 lei de la 1 ianuarie. Această măsură va duce la creșterea semnificativă a numărului de intervenții și diagnosticări care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate.
Am spus încă din prima săptămână că programul din ambulatoriul de specialitate trebuie extins până la ora 20:00. Câți dintre dvs. puteți merge la spital la ora 12:00 pentru o consultație non-urgentă? Câți dintre oamenii care muncesc pot merge până la ora 18:00 pentru un EKG? Răspunsul este foarte puțini.
Am fost criticat pentru această măsură de către medici, care spun că nu pot face ore în ambulatoriu pentru că regulamentele casei de asigurări sunt stricte și pentru că nu toți au contract cu ambulatoriul.
Vom flexibiliza accesul medicilor din secțiile spitalelor la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalului public prin adoptarea unui model organizațional în care toți medicii din secțiile spitalului, indiferent de titulatura didactică, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activităților clinice, să poată efectua consultații ambulatorii fără a fi condiționați de un program prestabilit de ore. Practic, CNAS va elimina această birocrație prin care medicii trebuie să-și anunțe programul în ambulatoriu, iar organizarea activității în ambulatoriul de specialitate va rămâne la latitudinea managementului spitalului, cu mențiunea că tot personalul medical angajat într-un spital public va fi obligat, prin rotație, să asigure ore în ambulatoriul de specialitate.
Astăzi, punctajul pentru calculul numărului și tipului de servicii medicale dintr-un spital nu este realizat de CNAS, ci de Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, cunoscut anterior ca „școala de management sanitar”.
Din punctul nostru de vedere, monitorizarea atentă și calculul corect al tuturor serviciilor pe care CNAS le decontează în sistemul DRG trebuie să fie realizate direct de finanțator, adică de CNAS. Din acest motiv, se propune elaborarea și adoptarea actelor normative prin care responsabilitatea de validare a cazurilor de spitalizare, din perspectiva datelor clinice și medicale, să fie transferată de la INMSS către CNAS, cu asigurarea cadrului operațional și a resurselor necesare pentru integrarea acestei funcții în structura CNAS.
Am spus că a fi manager nu este un privilegiu, ci o responsabilitate foarte mare. Există manageri care au dovedit că se poate. Totuși, există și multe unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire, motiv pentru care venim cu o măsură nouă, destul de rigidă: evaluarea managerilor pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management, care va deveni anexă la contract, și pe baza altor indicatori ne-negociați, stabiliți prin ordin al Ministerului Sănătății. Aceștia se adaugă indicatorilor pe care managerii îi semnează în contractul de management cu autoritatea locală, în cazul spitalelor aflate în subordinea autorităților locale.
Pe scurt: există indicatori de evaluare pentru managerii unităților sanitare, indiferent de subordonarea spitalului, care nu au fost actualizați din 2007. Suntem în 2025. În acest moment, nu punctăm și nu premiem managerii care aduc în spital fonduri europene, nu ținem cont de implicarea lor în atragerea resurselor umane și nici de calitatea sau diversificarea actului medical pe care îl asigură.
Din acest motiv, managerii nu sunt stimulați să facă performanță, pentru că, indiferent dacă fac sau nu, la finalul anului evaluarea arată la fel. Prin această măsură dorim să adăugăm indicatori actualizați, adaptați anului 2025 și nevoilor reale de evaluare a unui manager de spital.
Examenul de specialitate este o altă componentă importantă în dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Există câteva specialități – și aici mă refer la anestezie, terapie intensivă – în care toți medicii rezidenți care finalizează rezidențiatul și se înscriu la examenul de specialitate dau un examen unic, la nivel european, în aceeași zi, la aceeași oră, cu aceleași subiecte, ca toți colegii din UE. Astfel, beneficiază de diplomă UE de medic specialist. Există și multe specialități în care examenul este organizat în cabinetul profesorului, cu ușile închise. Acest lucru trebuie să înceteze rapid, dacă ne dorim să stimulăm tinerii și ne dorim ca aceștia să rămână în spitalele publice”.
Clarificări în legătură cu plata serviciilor medicale. Se vor aplica aceste măsuri și în spitalele publice, și în cele private?
Rogobete: Da. În urma introducerii datelor în platforma dezvoltată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, vom analiza toate informațiile transmise de unitățile sanitare și vom încerca să actualizăm tarifele decontate de CNAS, astfel încât, în decurs de 2–3 ani, să ne apropiem cât mai mult de o plată care reflectă costurile reale ale serviciilor medicale, în mod uniform, atât în sistemul public, cât și în cel privat.
Pacienții vor mai plăti ceva la spitalele private?
Măsurile sunt complementare. Se analizează costurile reale ale serviciilor medicale acordate atât în spitalele publice, cât și în cele private, iar CNAS va deconta gradual servicii într-un mod mai echitabil. În paralel, se va reduce treptat și coplata pe care pacienții o achită în prezent către spitalele private.
Când va avea loc reorganizarea spitalelor?
Subliniez încă o dată: nu vorbim despre închiderea spitalelor, ci despre o reașezare a serviciilor oferite, în funcție de capacitățile reale ale fiecărei unități sanitare. Am solicitat tuturor unităților sanitare să transmită, până la data de 25 iulie, o analiză detaliată a resurselor umane – în special numărul de medici per specialitate – pentru a putea anticipa corect necesarul de posturi ce urmează să fie scoase la concurs în viitorul rezidențiat. Totodată, am cerut spitalelor publice următoarele date: numărul de pacienți prezentați în UPU sau CPU, numărul celor internați, numărul transferurilor între unități și gradul de ocupare al paturilor. Acești indicatori ne vor oferi o imagine de ansamblu clară asupra capacității și profilului fiecărui spital. Pe baza acestor date, vom putea regândi clasificarea unităților sanitare și reconfigura oferta de servicii, în acord cu nevoile reale ale populației și resursele disponibile.
Potrivit agendei premierului, Ilie Bolojan are programată luni, 21 iulie, de la 17.00, o conferință de presă, alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Anunțul vine în contextul eforturilor de reducere a găurii de la bugetul de stat și implicit a deficitului bugetar. Executivul a pregătit mai multe măsuri pentru fiecare domenii, între care creșteri de taxe și eliminări de cheltuieli.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri, 18 iulie, într-o conferință de presă de ceea ce a numit reducerea risipei din sistemul de Sănătate. Totodată, premierul a afirmat, la începutul lunii iulie, că, pentru angajații din sistemul de sănătate „nu există niciun motiv să facă grevă”.
Între măsurile de reformă anunțate în sistemul sanitar sunt majorarea bazinului de plătitori la fondul de sănătate, în special din rândul pensionarilor cu venituri mari.
Măsurile din sistemul sanitar sunt cuprinse în al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Se încarcă comentariile...
