Anul politic 2012 în presa internaţională. Cum a privit Occidentul agitaţia din România

Relaţiile tensionate dintre Ponta şi  Băsescu au fost în prim-planul presei internaţionale   FOTO Mediafax

Anul politic 2012 a fost unul foarte zbuciumat. Luptele politice, dar şi proteste din ianuarie au fost în atenţia presei internaţionale, care a dedicat spaţii extinse evenimentelor din România. Suspendarea preşedintelui Traian Băescu a fost evenimentul politic al anului, dar nici schimbările Guvernelor nu au trecut neobservate.

2012 a debutat cu protestele din ianuarie. Presa internaţională a semnalat problemele legate de Legea sănătăţii, dar a consemnat faptul că demiterea lui Raed Arafat a fost doar scânteia care a încins spiritele. 

Reuters sublinia că violenţele din capitala României au fost marcate de ciocniri violente între protestari şi jandarmi. Luptele ce au avut loc la Universitate au făcut rapid înconjurul lumii, iar imaginile cu oamenii bătuţi de jandarmi au ajuns în toată presa internaţională. 

„Protestatarii care demonstrează împotriva măsurilor de austeritate s-au ciocnit cu forţele de ordine. Violenţele au izbucnit în ziua de 15 ianuarie în timp ce se manifesta împotriva preşedintelui Băsescu, acuzat de scăderea dramatică a nivelului de trai în România. Peste 30 de persoane au fost reţinute de poliţie”

CNN anunţa că poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor care cer demisia preşedintelui Băsescu şi alegeri anticipate şi subliniază faptul că „participanţii au blocat circulaţia şi au aruncat cu pietre în forţele de ordine. Protestele au început joi şi au fost provocate de proiectul legii sănătăţii.”

Deutsche Welle relatează că „protestatarii şi-au exprimat furia faţă de măsurile de austeritate dar şi faţă de corupţia larg răspândită, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu, altădată popular”.

The New York Times scrie că „protestele din ultimele zile sunt cele mai serioase de când preşedintele Băsescu a venit la putere, în 2004. Sunt rezultatul frustrării faţă de tăierile salariilor bugetarilor, reducerea ajutoarelor sociale, creşterea impozitelor, clientelismul din instituţiile de stat şi corupţia larg răspândită.”,iar The Guardian conchide că „politicienii români trebuie să se reconecteze la realitate”.

Demisia lui Emil Boc

Protestele din luna ianuarie au condus la demisia guvernului Boc 4. Pe 6 februarie Emil Boc şi-a depus mandatul.

Publicaţia britanică The Economist scria că Boc şi-a „pregătit cu grijă" demisia, pentru a nu coincide cu misiunea FMI la Bucureşti „care s-a încheiat duminică prin lăudarea acţiunilor Guvernului şi numai cu o uşoară revizuire negativă a prognozei de creştere (economică), din cauza dificultăţilor persistente din zona euro".

"Premierul a demisionat în urma protestelor legate de austeritate", scrie BBC pe site-ul său. Britanicii citează declaraţia lui Emil Boc, conform căreia "este un moment pentru decizii politice importante".

"Nu este Lucas Papademos al Greciei (încă). De fapt este Emil Boc al României" (The Guardian)

Din 13 ianuarie, 1.000 de români se reunesc în fiecare seară în Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului pentru a manifesta împotriva politicii de austeritate pusă în aplicare de Guvernul de centru-dreapta, aminteşte Le Monde.

"Nu este Lucas Papademos al Greciei (încă). De fapt este Emil Boc al României", preciza şi The Guardian.

Guvernarea celor 78 de zile a lui MRU

Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost votat de Parlament, la 9 februarie,  pe baza aceleiaşi majorităţi care l-a sprijinit pe Boc: PDL-UNPR-UDMR-Minorităţi.

"România nu este deloc într-o situaţie de invidiat. Criza economică, iarna extremă şi incapacitatea politicienilor de a ajunge la un consens democratic pun la grea încercare ţara", aprecia publicaţia germană Die Sueddeutsche Zeitung.

Nici căderea Guvernului Ungureanu nu a fost privită cu ochi buni de presa internaţională.

The New York Times considera că dărâmarea guvernului Ungureanu ”Aruncă România în criză, cu perspectiva unui şir de luni de zile cu incertitudini politice şi economice”.

The Wall Street Journal arăta că parlamentarii care au părăsit arcul guvernamental au căutat să se distanţeze de programul nepopular de reducere a cheltuielilor bugetare şi de ”acuzaţiile de corupţie şi clientelism politic care au generat manie în populaţie”.

Venirea la putere a USL

Conducerea Guvernului i-a fost încredinţată liderului PSD, Victor Ponta. Guvernul USL a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 7 mai, în condiţiile în care UNPR a semnat un protocol cu PSD şi s-a alăturat noii majorităţi.

Un fost procuror în vârstă de 39 de ani care se declară un admirator al revoluţionarului argentiniano-cubanez Che Guevara, Victor Ponta a fost desemnat prim-ministru (AFP)

"Parlamentul României a acordat votul de încredere noului Cabinet de stânga care va trebui să continue o serie de reforme economice, deşi a restabilit parţial salariile angajaţilor din sectorul bugetar şi pensiile care fuseseră reduse în cadrul măsurilor de austeritate", nota Associated Press, odată cu venirea USL la putere.

"Un fost procuror în vârstă de 39 de ani care se declară un admirator al revoluţionarului argentiniano-cubanez Che Guevara, Victor Ponta a fost desemnat prim-ministru de preşedintele Traian Băsescu după căderea precedentului Guvern de centru-dreapta", reamintea şi AFP.

Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu

Relaţiile dintre preşedinte şi premier s-au deteriorat. Traian Băsescu i s-a adresat lui Ponta cu apelativul „dottore“ dând semnalul că este în spatele acuzaţiilor de plagiat la adresa premierului. La scurt timp, revista Nature a ieşit cu dovada plagiatului lui Victor Ponta. Între Traian Băsescu şi Victor Ponta a început un război pe faţă, care în cele din urmă s-a soldat cu procesul de suspendare.

Lupta pentru putere în România atinge un nivel maxim (Bloomberg)

Publicaţia Deutsche Welle scria în pagina electronică: "Parlamentul României votează suspendarea preşedintelui. O luptă internă pentru putere în guvernarea divizată a României a escaladat cu votarea de către Parlament a suspendării preşedintelui statului. Decizia trebuie să fie aprobată prin referendum în 30 de zile"

"Lupta pentru putere în România atinge un nivel maxim, premierul efectuând paşi în direcţia înlăturării preşedintelui", comenta Bloomberg în pagina electronică, anuntând de asemenea că Guvernul schimbă legea referendumului, pentru a facilita suspendarea şefului statului.

Reacţiile venite din partea oficialilor europeni au fost din nou în atenţia presei internaţionale. Scandalul legat de decizia Curţii Constituţionale a fost arbitrat de Jose Manuel Barroso, dar şi de Vivianne Reding.

Revenirea lui Traian Băsescu

Unul dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, Ştefan Minea, a anunţat în faţa celor două Camere reunite ale Parlamentului "încheierea interimatului asigurat de către preşedintele Senatului Crin Antonescu şi reluarea de către (Traian) Băsescu a prerogativelor constituţionale", relata agenţia France Presse (AFP), într-un material preluat de publicaţiile Le Figaro, Le Parisien şi postul paneuropean Euronews.

De asemenea, agenţia Associated Press (AP) scrie că decizia CC de invalidare a destituirii preşedintelui României a fost aprobată de către Parlament, într-un material preluat de către Washington Post, postul ABC NEWS şi Wall Street Journal.

După revenirea la Cotroceni, Traian Băsescu a evitat ieşirile publice, dar atitudinea preşedintelui s-a schimbat în noiembrie, odată cu începutul campaniei electorale.

Şeful statului a atacat de mai multe ori USL, sugerând că nu îl va mai nominaliza premier pe Victor Ponta, fără însă a spune explicit acest lucru. Anul s-a finalizat cu victoria zdrobitoare a USL la alegerile din 9 decembrie. Victor Ponta a fost desemnat din nou premier, iar premierul şi preşedintele au semnat un ”pact de neagresiune”.

„Guvernul de penali, de sfertodocţi şi de incompetenţi pus pe picioare în toată splendoara sa de către Victor Ponta n-a scăpat atenţiei observatorilor occidentali”, se arată într-o revistă a presei internaţionale realizată de Deutsche Welle, ca reactie a instalării guvernului Ponta II.

După acest moment a început o campanie de refacere a imaginii României în plan extern. Atât Victor Ponta, cât şi Traian Băsescu au devenit activi în presa internaţională, fiecare prezentând punctul de vedere personal. Cei doi au semnat chiar şi un acord de coabitare, prin care se obligă să nu se mai jignească.