Analiză IPP: Popularii europeni i-au devansat la mustaţă pe socialişti

Rezultatul alegerilor din 25 mai rămâne o afacere între principalii competitori înscrişi în cursa pentru Parlamentul European. Popularii europeni (PPE) ar putea obţine 28%, iar Socialiştii (S&D) - 27% din numărul total de mandate, Asta rezultă dintr-o analiză finalizată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.

Principalele două grupuri parlamentare PPE şi S&D rămân, pe ultima sută de metri, umăr la umăr în preferinţele electoratului de la nivel european. La alegerile din 22-25 mai, Popularii şi Socialiştii europeni ar putea obţine 210 respectiv 201 din numărul total de 751 mandate din Parlamentul European. PPE are acum 273 de mandate în legislativul european, S&D 193 din 736 în total.

Din luna martie şi până în prezent, scorurile PPE şi S&D nu au înregistrat schimbări notabile, ambele grupuri câştigând în jur de 1% electoral (ceea ce poate fi inclus în marja de eroare). Faţă de aceeaşi lună martie, grupurilor ALDE şi Verzii se confruntă cu mici pierderi la nivelul preferinţei electoratului. Dacă estimările se confirmă la vot, ALDE ar putea avea doar 66 de eurodeputaţi în următoarea Legislatură, în scădere faţă cele 83 de mandate deţinute în prezent. La fel se întâmplă şi în cazul Conservatorilor Europeni (ECR), care ar pierde 15 locuri, ajungând de la 57, în prezent, la 42 după alegeri.

O evoluţie interesantă se înregistrează în ceea ce priveşte curentul eurosceptic şi discursul radical. Formaţiunile eurosceptice afiliate în prezent grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD) sunt, în preferinţele electoratului, la acelaşi nivel ca înainte de campania electorală. Pe estimările IPP actualizate, EFD va avea puţin peste cele 32 de locuri deţinute în prezent, ajungând la 33 - 34 de eurodeputaţi. În campania electorală care se va încheia în doar câteva zile, acest tip de discurs a câştigat tot mai mult teren, implicit au apărut şi mai multe partide care îşi atrag electoratul cu un discurs  critic la adresa UE.

PPE, mai puţine mandate decât în 2009

Din calculele IPP reiese că Popularii, care deţin în prezent cele mai multe locuri în PE, ar putea pierde în jur de 8% dintre mandate. În schimb, grupul S&D înregistrează o uşoară creştere, comparativ cu 2009.
 
La nivelul electoratului european, partidele de dreapta sunt în scădere însă electoratul nu trece către adversarii tradiţionali de la stânga. S&D şi stânga unită înregistrează o uşoară creştere în sondaje. Electoratul dezamăgit de partidele de dreapta se orientează mai degrabă către radicali. Au de câştigat în principal euroscepticii şi formaţiunile extremiste.

Surprizele ar putea să apară, aşadar, din rândul partidelor ajunse în Legislativul European pentru prima dată, având în vedere că, potrivit estimărilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanţii unor formaţiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice şi/sau extremiste ceea ce face şi mai posibilă ipoteza ca 1 din 5 eurodeputaţi aleşi la scrutinul din luna mai 2014 să fie eurosceptic. Pe acest fond, este de aşteptat ca, foarte curând, să apară o nouă diviziune în rândul euroscepticilor: cei care, deşi eurosceptici, rămân într‐un nivel rezonabil apropiaţi de valorile pro‐europene/pro‐democratice şi cei care au, în agendă şi discurs, elemente anti‐democratice.

Pe măsură ce Uniunea Europeană adaugă noi membri, Legislativul european tinde să devină tot mai fragmentat. Cele două grupuri principale pierd electorat, în favoarea altor partide mici. Dacă în 1999 PPE şi S&D aveau împreună 66% din locurile din PE, în 2014 abia depăşesc 50%.

Dreapta vs. stânga în România
 

În România, cei 18,4 milioane cetăţeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemaţi în data de 25 mai să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European. Din cele mai recente sondaje de opinie reiese că şase formaţiuni politice vor trece pragul electoral de 5% şi implicit vor câştiga mandate de eurodeputaţi. Astfel că cele 32 de mandate vor fi împărţite între: Alianţa PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP şi Forţa Civică. Din estimările IPP actualizate la 15 mai, aproape jumătate dintre mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul Socialiştilor, grup la care PSD este deja afiliat. Aşa cum am arătat deja, grupul parlamentar al Socialiştilor va avea în PE o pondere estimate la 27%. Către Populari se vor îndrepta reprezentanţii PDL, UDMR şi cel mai probabil cei ai PMP. Pe actualele estimări, cele trei partide româneşti ar putea trimite în legislativul european  9 eurodeputaţi, însemnând o pondere de 28% din total mandate deţinute de România.
 

Institutul pentru Politici Publice remarcă faptul că această campanie electorală care se apropie de final nu a schimbat fundamental opţiunile politice ale alegătorilor, nici la nivel european nici în România. Toate analizele arată că ne îndreptăm spre o componenţă a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câştigătoare, cel mai probabil cooptând şi ALDE. Este de aşteptat ca S&D şi PPE să îşi împartă trei funcţii importante: Preşedintele Comisiei Europene, Preşedintele Consiliului European şi postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într‐un format de 2+1, în funcţie de rezultatele obţinute la alegeri.

• VIDEO De ce sunt importante alegerile europarlamentare pentru româniAud că, potrivit sondajelor, premierul României se bucură de un pic mai multă popularitate decât rivalii săi potenţiali la alegerile prezidenţiale din acest an. Pentru a merge la sigur, repetând performanţa plebiscitului din 2012, Victor Viorel Ponta încearcă din răsputeri să capteze filonul electoral alcătuit din resentimente antiprezidenţiale, transformând alegerile acestui an în ceea ce nu sunt.Adevarul
• REPORTAJ Cum se văd alegerile europarlamentare de la talpa CapitaleiÎn cele mai aglomerate cotloane ale Bucureştiului, agitaţia de campanie electorală nu şi-a găsit locul. În ciuda afişelor stridente care au împânzit oraşul, europarlamentarele nu par să deştepte simţul civic al locuitorilor Capitalei. Reporterii „Adevărul" au luat pulsul unei zile obişnuite de campanie, din locurile în care electoratul este bombardat cu mesaje care se vor a fi convingătoare: din pieţele bucureştene.Adevarul
• Sondaj CSCI: PSD urcă la peste 40%; PNL coboară la 15%Cu o săptămână înainte de alegerile europarlamentare, PSD se consolidează la peste 40%, în timp ce PNL, PDL şi PMP au scoruri tot mai apropiate, dar care nu depăşesc 15%. Aşa arată ultimul sondaj realizat de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic, la comanda România TV.Adevarul
• Mândru că sunt român?Nole Djokovic îşi strânge rachetele uşor nervos la finalul meciului de sâmbătă, de la Roma. Cel mai greu de până acum. Trei ore cu un ciocănar canadian care l-a scos din minţi cu serviciul. Câţiva copii se apleacă peste gardul de protecţie şi agită înspre el carioci şi mingi galbene în căutare de autografe.Adevarul
• De ce o sa merg la vot pe 25. De ce consider boicotul o prostieReforma sistemului politic nu se poate realiza printr-un boicot al alegerilor europarlamentare. Pe 25 mai lumea trebuie sa iasa la vot şi să voteze Europa.Adevarul
• Alegerile europene: Pentru ca istoria să nu facă paşi înapoiAlegerile europarlamentare cu cei mai mulţi absenţi la urne sunt şi cele mai importante din istoria UE, prin consecinţele pe care le vor avea asupra evoluţiei unui continent tot mai şovăielnic în cursa globală şi tot mai vulnerabil - de la planul demografic, la cel energetic