Analiză. Cum a ajuns PNL atât de mic în Bucureşti. Ce înseamnă victoria PSD pentru Liviu Dragnea şi ce urmează pentru ALDE şi PMP

Cătălin Predoiu a ieşit pe locul 3 în cursa pentru Capitală. FOTO Arhivă Adevărul

Schimbări pe ultima sută de metri, impunerea unor candidaţi fără şanse la sectoare sau lipsa de interes faţă de campanie au dus la rezultatul dezastruos al liberalilor la alegerile locale pentru Capitală. De partea cealaltă, victoria PSD îi fortifică scaunul lui Liviu Dragnea în fruntea partidului, iar Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu aşteaptă toamna cu griji.

Comportamentul liderilor PNL din ultimele luni a prevestit eşecul răsunător al liberalilor. Problemele PNL au început încă din etapa cursei interne pentru asumarea Capitalei. Într-o primă fază, această cursă l-a avut câştigător pe europarlamentarul Cristian Buşoi, intens promovat de aripa Gorghiu din PNL. Până la urmă, sondajele din primăvară au arătat că Ludovic Orban ar fi cea mai bună soluţie pentru Primăria Capitalei, astfelîncât liberalii au schimbat candidatul. Prima schimbare.

La 11 aprilie, Ludovic Orban a fost pus sub control judiciar, după ce, potrivit procurorilor DNA, le-ar fi cerut unor oameni de afaceri să finanţeze cu bani negri două televizuni, cu scopul de a-l promova în campania electorală. Pe scările de la DNA, Orban şi-a anunţat retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei. PNL rămânea astfel şi fără al doilea candidat. 

În urma jocurilor făcute de Teodor Atanasiu, unul din sforarii PNL, a fost ales Marian Munteanu, propunere care a stat în picioare aproape o săptămână, după ce mai mulţi colegi de partid au declarat că nu vor ieşi pe stradă cu un asemenea om. Odată cu retragerea lui Munteanu s-a ajuns la a patra soluţie, una de avarie, Cătălin Predoiu. Cu toate că şi-a asumat o candidatură de sacrificu, tot Predoiu este scos vinovat de colegi.  „Trebuia să fie candidatul pentru Capitală din momentul în care a zis că-şi asuma şefia PNL Bucureşti (n.r.-decembrie 2015). Era pasul evident şi aproape inevitabil. Nu a vrut, iar asta i se va reproşa cu timpul. A fost greşeala sa. Acum nu pot să-i bată obrazul, dar când se vor mai linişti apele, asta se va întâmpla“, au declarat surse din PNL pentru „Adevărul“.

Predoiu a luat distanţă de Blaga şi de Gorghiu

Pe tot parcursul campaniei,  Predoiu a avut o relaţie rece cu cei doi copreşedinţi ai PNL, deloc populari în Capitală. De la bun început, Predoiu le-a cerut lui Blaga şi Gorghiu să nu se amestece în acţiunile sale. Conflictul mocnit începea. „A spus clar că nu vrea ca ei să ia cuvântul la prezentarea programului pentru Bucureşti. A acceptat doar simpla lor prezenţă în sală, pentru a da imaginea de unitate şi forţă“, au explicat surse politice pentru „Adevărul“. De altfel, apariţiile alături de aceştia au lipsit, singura prezenţă notabilă fiind la celebrarea a 141 de ani de la înfiinţarea PNL. Atât.   

Ecartul dintre duetul Gorghiu-Blaga şi Predoiu s-a menţinut până în ziua votului. În declaraţia dată după anunţarea primelor rezultate, Cătălin Predoiu a venit singur, fără cei doi, ascunşi în unul dintre sediile partidului. Fiind întrebat dacă el şi Gorghiu îşi asumă eşecul de la Capitală, Blaga a refuzat să răspundă.

Candidaţi rău aleşi

Sabotarea propriei campanii a fost cauzată şi de schimbările de la sectoare. Vasile Blaga l-a impus la Sectorul 1 pe Alexandru Nazare, fiind înlăturată Diana Tuşa, politician care-şi pregătise candidatura de aproape un an. Surse din PNL susţin că unul dintre motivele invocate în ceea ce priveşte înlocuirea era că femeile sunt alese cu greu de bucureşteni, fapt contrazis tocmai de Gabriela Firea. De fapt, Alexandru Nazare a fost impus de Anca Boagiu, cea care l-a susţinut şi în 2012 să ajungă ministru al Transporturilor.

Rezultatul lui Nazare a fost locul 3, în urma social-democratului Dan Tudorache şi a Clotildei Armand, candidatul USB. De asemenea, liberalii, de data aceasta cei din aripa Gorghiu, l-au susţinut la Sectorul 4 pe Răzvan Sava, fostul primar interimar al Capitalei, lăsându-l deoparte pe un alt liberal clasat mai bine, Marius Rogin. Calculul politic i-a făcut pe aceştia chiar să-l lase pe Sava să se asocieze cu Cristian Popescu Piedone, fostul edil de la Sectorul 4, politician certat cu legea. Rezultatul a fost că Sava s-a clasat pe poziţia a doua şi a pierdut alegerile.

Victoria PSD: salvarea lui Dragnea

Duminica Orbului din 2016 le-a purtat noroc social-democraţilor şi de această dată, dar mai ales lui Liviu Dragnea, care a reuşit să-şi securizeze scaunul de preşedinte al PSD, în urma victoriei obţinute de partid la nivel naţional, dar mai ales în Capitală, unde PSD şi-a adjudecat şapte din şapte primării. Aflând primele rezultate parţiale, Dragnea a anunţat că rămâne în fruntea PSD, interpretând scorul obţinut de partid ca un mesaj de susţinerea al electoratului pentru schimbările produse în PSD.  „Am reflectat: rămân preşedintele PSD. În această zi, în opinia mea şi nu numai a mea, românii au susţinut programul nostru, au susţinut obiectivele asumate la congresul din octombrie. Se pare că stilul nostru nou de a face politică, să evitam disputele, să evitam războiul de dragul razboiului, se pare că asta a contat“ , a anunţat Liviu Dragnea.

În momentul condamnării penale, Dragnea a spus că mandatul său de preşedinte al PSD depinde de rezultatele obţinute la alegerile locale. Pentru acest ţel, Dragnea s-a implicat puternic în campania electorală, fiind prezent şi în trei judeţe într-o singură zi. Condamnarea definitivă primită înaintea alegerilor în dosarul „Referendumul“ atârna greu de scaunul de preşedinte al PSD, iar un rezultat slab la alegerile locale l-ar fi şubrezit şi mai mult. Exact momentul pe care îl aşptepta Victor Ponta pentru a pune mâna, din nou, pe partid. La fel ca Dragnea, Ponta s-a implicat activ în campania electorală, având scopul personal de a ajunge la şefia Camerei Deputaţilor, cu ajutorul lobby-ului făcut de liderii din teritoriu, profitând de imaginea bună pe care încă o are în rândul electoratului PSD. 

Fără atacuri

Pe lângă implicarea liderilor partidului, PSD a decis să-şi schimbe şi strategia electorală adoptată la ultimele alegeri, când atacul era considerată cea mai bună armă. Social-democraţii au învăţat lecţia de la alegerile prezidenţiale, când Gabriela Firea, din poziţia de purtător de cuvânt al PSD, l-a criticat pe preşedintele Klaus Iohannis că nu are copii şi că este de altă religie decât cea ortodoxă. Atunci, PSD a suferit o înfrângere usturătoare. De data aceasta, social-democraţii, dar în special Firea, au avut o campanie liniştită, evitând confruntările şi atacurile la adresa contracandidaţilor. „PSD a arătat că poate fi diferit faţă de ce a fost în trecut. Toată lumea a dus o campanie pozitivă. Vreau să o felicit pe Gabi Firea pentru campania responsabilă pe care a avut-o“, a spus Liviu Dragnea, mândru că strategia lui a fost una de 

succes.

ALDE şi PMP s-au încălzit pentru toamnă

Pentru ALDE şi PMP, două partide relativ noi, dar cu lideri vechi, miza alegerilor locale a fost să scoată un scor cât mai bun, astfel încât să-şi crească notorietatea pentru alegerile parlamentare din tomană. Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu vor să treacă pragul electoral, apoi să încline balanţa viitoarei majorităţi parlamentare. La Capitală, Tăriceanu n-a reuşit să transfere din popularitatea sa către Daniel Barbu, astfel încât candidatul ALDE a scos abia un scor de 3%. Nici în teritoriu ALDE n-a impresionat. Partidul condus în tandem de Tăriceanu şi Daniel Constantin a scos, potrivit unor estimări parţiale, în jur de 40 de mandate de primar.

Băsescu tremură

Pentru PMP, Bucureştiul este esenţial, în condiţiile în care partidul nu are încă structuri foarte bine închegate în teritoriu. „Asta e viaţa partidelor noi, am avut liste doar în circa 1.400 de localităţi din 3.200. Până în toamnă vom avea cel puţin în 2.000 şi ceva de localităţi organizaţii. Le vom construi“, a recunoscut Traian Băsescu. Liderul PMP  a mizat foarte mult pe faptul că cea mai mare parte din publicul care i-a rămas fidel e concentrat în Bucureşti. 

Numai că discursul său antijustiţie a mai diluat din nucleu dur, iar Robert Turcescu a reuşit să scoată abia 6%, cam acelaşi scor pe care l-a reuşit şi Elena Udrea la alegerile prezidenţiale din postura de candidat al PMP. Cu un scor slab scos în Bucureşti şi cu numai 9 mandate de primar obţinute în toată ţara, imaginea lui Traian Băsescu, acţionând din nou ca locomotivă de partid, rămâne singura şansă ca PMP să intre în Parlament la toamnă. Potrivit unor surse politice, Traian Băsescu mai speră ca rezultatul slab scos de PNL la locale să-i facă pe foştii PDL-işti să migreze către PMP, cu tot cu organizaţii. Ar împuşca doi iepuri dintr-o lovitură: ar slăbi şi PNL şi şi-ar consolida partidul în perspectiva alegerilor din toamnă. 

Scrutinul de duminică a confirmat şi dispariţia de pe scena politică a UNPR. Rămaşi fără Gabriel Oprea, progresiştii au preferat candidaturi comune cu PSD, iar surse social-democrate spun că, până în toamnă, UNPR se va topi cu totul în PSD.