Beneficiile candidaturii lui Iohannis la șefia NATO pentru țară și dimensiunea „eșecului” ANALIZĂ

Președintele Klaus Iohannis pare să fi rămas fără susţinere în cursa pentru ocuparea funcţiei de secretar general al Alianţei Nord Atlantice, după ce Ungaria și Slovacia și-au anunțat sprijinul pentru Mark Rutte. Analiștii politici Cristian Pîrvulescu, Radu Delicote și Radu Magdin au explicat pentru „Adevărul” dacă a fost bună sau nu această candidatură pentru România și care ar putea fi dimensiunea acestui „eșec” pentru șeful statului. 

Analiștii au vorbit despre posibilul „eșec” al lui Klaus Iohannis în cursa NATO FOTO presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis anunța pe 12 martie că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice. Anunțul președintelui a venit chiar în ziua în care se împlineau 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei, principalul argument al președintelui fiind necesitatea unui reprezentant al țărilor din Est.

În momentul în care Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali - SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră sprijinul pentru premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte.

Iar de atunci reușise să obțină sprijinul Ungariei, iar țări precum Bulgaria, Slovacia și se credea că și Turcia nu păreau au fi de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO.

Marți însă premierul ungar Viktor Orban a precizat într-o postare pe X, că este pregătit să susțină candidatura omologului olandez Mark Rutte la şefia NATO. „Am ajuns la un acord important cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Am convenit că niciun membru al personalului maghiar nu va participa la activităţile NATO în Ucraina şi că nu vor fi folosite fonduri maghiare pentru a le susţine.(...) După întâlnirea de ieri (luni n.r.) de la Bruxelles, premierul Mark Rutte a confirmat că susţine pe deplin acest acord şi că va continua să facă acest lucru, dacă va deveni următorul secretar general al NATO. Având în vedere angajamentul său, Ungaria este pregătită să sprijine candidatura premierului Rutte la funcţia de secretar general al NATO”,  a scris, marţi, premierul Ungariei, Viktor Orban, într-o postare  pe X, alături de o scrisoare semnată de Mark Rutte, în care își asumă înțelegerea.

Pe 3 iunie, liderul maghiar, prezent la un eveniment electoral organizat în vederea sprijinirii candidaților UDMR la alegerile europarlamentare, organizat la Salonta, județul Bihor, menționa că Budapesta sprijină candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO.

De altfel, și Slovacia care susținea la începutul lui aprilie cu privire la candidatura lui Klaus Iohannis la NATO că „este o candidatură legitimă”, și că până atunci nu existase un candidat „rezonabil” care să protejeze interesele de securitate ale ţărilor central-est-europene, (și cele ale statului său care a rămas fără protecţie antiaerienă după ce aliații NATO - olandezii și italienii - și-au retras sistemele furnizate temporar), dar fără să-și exprime însă sprijinul ţării sale, a anunțat, marți, susținerea lui Rutte.

"În urma consultărilor cu ambii candidaţi şi în urma consultărilor cu premierul Robert Fico şi cu guvernul slovac, pot anunţa că Republica Slovacă susţine alegerea premierului olandez Mark Rutte ca şef al Alianţei", a declarat Peter Pellegrini, adăugând că Rutte și-ar fi arătat disponibilitatea de a aborda subiectul asigurării protecţiei spaţiului aerian slovac, potrivit agenţiei slovacă TASR.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că va prezenta joi, în cadrul CSAT, poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi apoi va anunţa şi public decizia luată pe acest subiect.

„Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice. Pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi lămuriţi ", a declarat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă.  

Noul șef al Alianței este decis prin consens, deci trebuie să fie dat acceptul tuturor celor 32 de state, preferabil până la Summitul NATO din iulie, de la Washington.

România este singura ţară din Alianţă care nu a anunţat susţinerea pentru premierul olandez, care ar avea nevoie de susținerea tuturor membrilor NATO.

Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, deja prelungit de două ori, se încheie în luna octombrie.

Ce spune presa olandeză

ANP, agenția națională de știri din Olanda, a scris, marți, că „Ungaria îl sprijină pe prim-ministrul olandez Mark Rutte pentru funcția de conducere la NATO”. „Prim-ministrul olandez Mark Rutte este practic asigurat de postul la șefia NATO, acum că premierul ungar Viktor Orban a fost de acord să-l sprijine. Ungaria și România au fost singurele două țări care i-au stat în calea lui Rutte care va prelua funcția lui Jens Stoltenberg, după ce Slovacia și-a dat binecuvântarea numirii luni seară”, mai arată ANP.

Iar publicația de știri olandeză NOS, scrie că „Rutte devine noul secretar general al NATO, adversarul român se va retrage”. „„Mark Rutte va deveni noul secretar general al NATO. Acum că și Ungaria susține pe deplin candidatura lui Rutte, nu mai rămâne decât să așteptăm retragerea singurului candidat advers, președintele României Iohannis”, arată publicația care citează surse interne, care confirmă pentru NOS că Iohannis se va retrage curând.

Iar cotidianul Volkskrant afirmă că Rutte va fi aproape sigur următorul șef al NATO și că doar candidatul român „fără speranță” trebuie să se retragă. Publicația prezintă că premierul în exercițiu Mark Rutte este aproape de a fi următorul secretar general al NATO, după ce Ungaria și Slovacia au renunțat la obiecțiile lor, și că România va urma și ea în curând, se așteaptă cei din interior, astfel încât Rutte să obțină consensul necesar al tuturor țărilor membre.

Ce spun specialiștii

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat pentru „Adevărul” că este „surprinzătoare schimbarea de linie a lui Orban Viktor”. „Această candidatură a președintelui Iohannis era o candidatură care să ajute statele membre să depășească criza pe care opoziția lui Orban o presupunea. În momentul în care această opoziție nu mai există, nu mai există nici premizele pentru o astfel de candidatură”, a explicat analistul.

Cristian Pârvulescu consideră că „nu este un eșec” această posibilă retragere a lui Klaus Iohannis, afirmând că nu este dintre analiștii care consideră că ar trebui interpretate astfel de încercări ca fiind un eșec, „mai ales pentru că trebuie privită în context”. „Iar contextul era legat de o poziție a lui Orban și a altora care erau alături de el în ceea ce privește candidatura lui Rutte, o poziție care a fost în mare măsură schimbată din motive care nu sunt încă evidente. Partidul Republican și Donald Trump nu voiau ca această numire a lui Rutte să fie realizată, voiau ca să se amâne dacă se poate, până după alegerea noului președinte pe care-l sperau - Donald Trump. Deci Orban nu era practic singur (...) și în acest context trebuie interpretată candidatura președintelui Iohannis care venea ca o candidatură de criză. Și de asta spun că nu poate fi considerată un eșec. În final Viktor Orban pare, pentru că încă nu știm dacă a cedat, pare să fi cedat. Nu există o declarație clară și definitivă în ceea ce privește acest lucru. Așa că această candidatură a președintelui Iohannis nu își mai are nici un rost”, a adăugat analistul.

Cristian Pîrvulescu susține pe de altă că „majoritatea presei și comentatorilor jubilează în România”, și că „este un sentiment de frustrare în raport cu președintele Iohannis, imens.” „Forțe politice din România au făcut tot posibilul ca această candidatură să fie din punct de vedere internațional privită cu ostilitate sau cu indiferență”, adaugă analistul.  

În ceea ce privește România, Cristian Pîrvulescu subliniază că în mod evident, țara noastră „ar fi avut de câștigat din nominalizare, așa nu are nici de câștigat, nici de pierdut”. Din punctul său de vedere această candidatură „nu a avut cum să fie rea”. „Din punctul de vedere al majorității comentatorilor a fost un eșec. Depinde din ce perspectivă privim. Eu am considerat-o o candidatură de criză pentru a rezolva problema Viktor Orban, pentru că Viktor Orban nu avea nimic împotriva unei asemenea candidaturi. În final Viktor Orban s-a răzgândit pe ultima sută de metri, fără să avem foarte clar motivele acestei răzgândiri”, a adăugat analistul.

Radu Delicote: Indirect a făcut și lobby pentru România

Analistul politic Radu Delicote consideră că această candidatură a fost bună pentru România. „A fost pentru că indiferent dacă reușești sau nu reușești, până la urmă ca și în fotbal important e să joci și a ajutat într-un fel în care am demonstrat și noi ca țară că putem acea un cuvânt de spus în cadrul NATO. Că de multe ori votul este politic și influența sau mă rog negocierea nu depinde numai de noi, până la urmă am reușit să fim și noi pe radar, să fim și noi acolo”, a afirmat analistul.

Cu privire la dimensiunea unui astfel de „eșec” pentru Klaus Iohannis, Radu Delicote consideră că „de cele mai multe ori aceste candidaturi, indiferent dacă au succes sau nu, la finalul zilei au în spate brand, deci vizibilitate, automat și emoție”. „Și până la urmă cred că Klaus Iohannis nu a făcut întâmplător acest anunț de candidatură, pentru că poate să aibă inclusiv planul b în minte, o funcție la Comisia Europeană, sau nuștiu dacă la Comisie, dar la nivel european”, a mai spus analistul, afirmând că nu știe despre ce poziție anume ar putea fi vorba.

„Pentru că de fapt și de drept, cu adevărat încă sunt foarte multe semne de întrebare și foarte mulți radicali liberi care pot decide într-o parte sau în alta, inclusiv la nivel NATO mai pot fi anumite elemente de discutat. La finalul zilei rămâne elementul de branding și de țară în care am avut un președinte, indiferent de ce viziuni avem noi mai bune sau mai puțin bune despre dânsul, care indirect a făcut și lobby pentru România, chiar dacă rezultatele poate de multe ori nu sunt..., sau imaginea este de multe ori bună sau proastă”, a punctat Radu Delicote

Radu Magdin: Eșecul este unul tactic pentru președinte

Analistul politic Radu Magdin consideră această candidatură ca fiind benefică pentru țara noastră.

„Candidatura lui Klaus Iohannis a fost bună pentru România, ca manifestare a ambiției unei țări importante din estul Europei, care însă de foarte multe ori nu s-a comportat ca o țară importantă sau ca o țară ambițioasă. Dacă această candidatură a fost prioritar una care ține de dorința lui Klaus Iohannis de a-și face un exit spre o altă poziție bine remunerată, și cu facilități, în esență expresia ambiției românești ne face bine în sine.  Sigur că dacă această candidatură ar fi fost lansată din timp, pregătită din timp, inclusiv în lumea ideilor, în rețelele euro-atlantice, ar fi avut șanse mai mari de câștig sau ar fi dus la o finală propriu-zisă nu pur și simplu la căderea ca într-un joc de cards, a unei cărți după alta, pe măsură ce țări care și-au manifestat reticența față de Rutte, l-au acceptat până la urmă. Iohannis dacă și-ar fi pregătit candidatura mai bine ar fi fost și mai bine pentru România, dar chiar și așa per ansamblu este un lucru bun această manifestare de ambiție românească”, a explicat analistul politic.

Analistul Radu Magdin este de părere că „eșecul”, pentru Klaus Iohannis, este „unul tactic, de etapă, pe zona NATO”.

„Eșecul este unul tactic pentru președinte pentru că dacă cumva reușește să ne surprindă în plan european, deși eu am dubii la acest capitol, de abia atunci putem vorbi de un eșec mai mare, strategic, pentru că s-a expus, a părut a avea o strategie euroatrantică sau măcar euroatlantică cu o componentă europeană și ulterior nu a avut nici un rezultat Deci rămâne de văzut dacă se va materializa în vreun fel ambiția sa în plan eurpean, pe moment putem vorbi doar de eșec tactic de etapă, pe zona NATO, pentru președinte”, a afirmat Radu Magdin.