Analist: Alegerile din 2024, marcate de provocări și deficiențe

0
Publicat:

Alegerile din 9 iunie 2024 au scos la iveală numeroase provocări și deficiențe ale peisajului politic românesc actual, a declarat pentru „Adevărul” Radu Turcescu, strateg politic și de comunicare.

Cineva predă ștampuiila și buletinul de vot unui alegător
Alegerile din 2024 au fost marcate de provocări și deficiențe

Marcate de dezinteresul general al populației, campanii depășite de vremuri și bâlbe politice de ultim moment, alegerile din 9 iunie au evidențiat necesitatea unor schimbări profunde în sistemul electoral din România, a afirmat analistul Radu Turcescu pentru „Adevărul”. Cu toate acestea, subliniază el, un aspect pozitiv remarcabil a fost reducerea nivelului de circ politic, ceea ce a adus un aer de seriozitate în procesul electoral.

Dezinteresul și neîncrederea electoratului

Potrivit acestuia, una dintre cele mai mari probleme în alegerile din 2020 a fost dezinteresul accentuat al cetățenilor față de mediul politic, iar 2024 nu a făcut excepție. Rata de participare la vot a fost una în continuare scăzută, ceea ce indică o alienare profundă a electoratului față de clasa politică. Motivele acestei lipse de interes sunt multiple și complexe.

„Scandalurile de corupție au subminat încrederea în politicieni, percepuți ca fiind mai preocupați de interesele proprii decât de binele public. Aceste scandaluri, frecvente și intens mediatizate, au contribuit la deteriorarea imaginii întregii clase politice. Repetatele acuzații de corupție și lipsa unor măsuri concrete pentru combaterea acesteia au creat un sentiment de deziluzie generală în rândul cetățenilor. Alegătorii sunt exasperați de lipsa de integritate și transparență a politicienilor, ceea ce a dus la o apatie crescândă față de procesul electoral.

Votul pentru aceleași figuri politice și lipsa de alternative reale au creat un sentiment de stagnare. Alegătorii au ajuns să creadă că indiferent de cine câștigă, politica rămâne neschimbată, ceea ce a condus la apatie electorală. Această lipsă de schimbare percepută a alimentat sentimentul de inutilitate al votului, mulți cetățeni considerând că participarea lor nu va aduce o diferență semnificativă în rezultatul final. În plus, promisiunile de reformă și schimbare au fost adesea încălcate, amplificând sentimentul de neîncredere.

Din păcate pentru democrația din România, mulți cetățeni nu se mai simt reprezentați de partidele politice existente, care nu reușesc să abordeze problemele și preocupările actuale ale populației. De la probleme economice la cele de mediu, partidele nu au oferit soluții convingătoare si nici lideri politici capabili să câștige încrederea electoratului. În fața provocărilor actuale, partidele nu au reușit să propună strategii viabile, ceea ce a redus și mai mult încrederea cetățenilor în capacitatea acestora de a guverna eficient”, a declarat Radu Turcescu pentru „Adevărul”.

Campanii depășite și ineficiente

Remarcând câteva excepții notabile, analistul spune că majoritatea partidelor politice au continuat să utilizeze metode de campanie tradiționale, care nu mai rezonează cu electoratul modern. „Campaniile au fost caracterizate de mesaje generice. Promisiunile copiate parcă din anii trecuți, ignorate oricum de alegători, nu au reușit să capteze atenția alegătorilor. Într-o epocă în care oamenii sunt din ce în ce mai bine informați, aceștia așteaptă lideri politici capabili și competenți, nicidecum o listă lungă de „promisiuni electorale”.

Lipsa de inovare a fost evidentă, prea puține campanii utilizând eficient și corect tehnologiile moderne sau platformele de social media pentru a ajunge la un electorat mai tânăr și mai conectat digital. Metodele tradiționale, cum ar fi afișele electorale și mitingurile, au devenit tot mai puțin eficiente. În era digitală, în care informația circulă rapid și este accesibilă oricui, partidele nu au reușit să-și adapteze strategiile pentru a se conecta cu electoratul tânăr. Lipsa de prezență relevantă pe platformele de social media și utilizarea insuficientă a instrumentelor digitale moderne au limitat capacitatea partidelor de a se apropia de cetățeni”, adaugă analistul.

În opinia acestuia, poate mai gravă este comunicarea unilaterală și lipsa unui dialog autentic cu alegătorii, lucruri care au contribuit la sentimentul de deconectare. „Electoratul modern dorește interacțiuni reale și transparente, nu doar mesaje pre-fabricate fără posibilitatea de feedback. Oamenii doresc să fie ascultați și să participe activ la discuțiile politice, nu să fie simpli spectatori ai unor discursuri goale. Absența unui dialog autentic și a unui feedback constructiv a creat o prăpastie între alegători și politicieni, amplificând sentimentul de neîncredere și alienare.

Este important de menționat că este foarte dificil să schimbi opinia unui om în doar 60 de zile. Studiile de comportament electoral arată că oamenii tind să voteze în funcție de predispozițiile și preferințele lor formate cu mult înainte de campaniile electorale. Astfel, multe dintre aceste campanii nepregătite devin aproape inutile. Alegătorii își formează opiniile pe baza experiențelor și convingerilor acumulate pe termen lung, iar schimbările bruște în campanii nu reușesc să modifice semnificativ aceste opinii. Multe dintre aceste mișcări politice de ultim moment sunt, în realitate, fără sens și nu reușesc să influențeze decisiv rezultatul alegerilor”, a mai spus Turcescu răspunzând întrebărilor „Adevărul”.

Bâlbele politice și instabilitatea în desemnarea candidaților

Potrivit acestuia, un alt aspect problematic al alegerilor din 2024 a fost instabilitatea în desemnarea candidaților. Multe partide au făcut schimbări de ultim moment, arătând o lipsă de planificare și coerență. Numeroase partide au schimbat candidații principali cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, generând confuzie și reducând încrederea alegătorilor în capacitatea lor de a guverna eficient. „Aceste schimbări de ultim moment sugerează un management deficitar și o lipsă de claritate în strategia politică.

Nominalizările controversate au fost și ele prezente. În unele cazuri, candidații desemnați au fost persoane cu un trecut politic controversat, ceea ce a dus la critici și proteste din partea publicului și a presei. Alegerea unor astfel de candidați subminează și mai mult încrederea electoratului. Procedurile netransparente de desemnare a candidaților au alimentat percepția de corupție și nepotism în rândul electoratului. Fără procese clare și transparente, alegătorii își pierd încrederea în integritatea procesului electoral”, a declarat el.

Aspecte pozitive: reducerea circului politic

Stategul politic și de comunicare semnalează un punct pozitiv care merită menționat este faptul că alegerile din 2024 au fost marcate de o reducere a nivelului de circ politic.

„Comparativ cu ciclurile electorale anterioare, campaniile au avut un ton mai sobru și s-au concentrat mai mult pe probleme reale. Acest lucru a fost posibil datorită reglementărilor mai stricte. Autoritățile electorale au impus reglementări mai stricte privind comportamentul candidaților și al partidelor, reducând astfel excesele verbale și acțiunile populiste. Aceste măsuri au fost binevenite și au contribuit la un climat electoral mai sobru și profesionist.

Maturizarea clasei politice a jucat, de asemenea, un rol important. Unii politicieni au înțeles că abordările caracterizate de circ nu mai au succes și au adoptat un ton mai sobru și profesionist în campanie. Această maturizare este un semn pozitiv pentru viitorul politic al țării. Cererea publicului a fost clară. Alegătorii au devenit mai exigenți și au penalizat prin vot partidele care au recurs la tactici demagogice și populiste. Acest lucru a forțat partidele să-și reevalueze strategiile și să adopte o abordare mai responsabilă”, a declarat Turcescu pentru „Adevărul”.

Concluzii

„Alegerile din 9 iunie 2024 au fost un amestec de vechi și nou în politica românească. Deși dezinteresul general și lipsa de încredere în politicieni rămân provocări majore, există semne că lucrurile ar putea începe să se schimbe. Reducerea nivelului de circ politic și câteva campanii care au încercat să se adapteze vremurilor moderne sunt pași în direcția corectă. Totuși, pentru a recâștiga încrederea electoratului, partidele politice trebuie să se reinventeze și să ofere soluții autentice și transparente la problemele cu care se confruntă societatea.

În esență, alegerile din 9 iunie 2024 au scos în evidență necesitatea unei reforme profunde în modul în care partidele politice își desfășoară campaniile și interacționează cu electoratul. Numai prin adaptare și inovație pot politicienii să recâștige încrederea unui electorat din ce în ce mai exigent și informat. Campaniile electorale nepregătite și schimbările de ultim moment în strategiile politice nu vor reuși să schimbe fundamental opțiunile de vot ale cetățenilor, care sunt influențate în principal de predispozițiile lor anterioare campaniilor. Schimbarea reală necesită o abordare pe termen lung, bazată pe transparență, integritate și o conexiune autentică cu nevoile și aspirațiile electoratului”, conchide analistul.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite