Analiză Ambiții uriașe în energie, război contra evaziunii și o vulnerabilitate uitată. Ce prevede Strategia Națională de Apărare pentru economia României
0România își pune la punct noile priorități economice în Strategia de Securitate Națională, un document care tratează economia ca element central al siguranței statului. Din acest punct de vedere, strategia pune în prim-plan securitatea energetică și combaterea evaziunii fiscale, fiecare tratată distinct, cu obiective și măsuri separate. La capitolul lipsuri, este de remarcat absența sărăciei dintre vulnerabilități.
Strategia arată că economia a avansat într-un ritm cu care administrația nu a reușit să țină pasul. Pentru a reduce acest decalaj, documentul insistă pe digitalizare, debirocratizare și o administrație mai eficientă. Sunt identificate domenii economice considerate esențiale pentru securitatea națională: energia, resursele minerale critice, agricultura, siderurgia, industria IT și tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială. Autorii documentului susțin că dezvoltarea acestor sectoare trebuie însoțită de investiții în infrastructură și educație, altfel progresul economic rămâne vulnerabil.
Vom avea energie, dar ce vom face cu ea?
Energia ocupă un loc central, fiind tratată nu doar ca sector economic, ci ca pilon de securitate. Exploatările offshore din Marea Neagră sunt considerate esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și pentru rolul României în regiune.
Într-o declarație acordată Adevărul, profesorul de economie Cristian Păun a explicat că statul român deține controlul asupra modului în care vor fi gestionate gazele din Marea Neagră. În schimb, economistul nu este sigur că România va reuși să administreze această resursă în avantajul său.
„În proprietatea acelor gaze naturale, statul român are o poziție dominantă, pentru că el deține 50% din afacere prin Romgaz, care este compania statului român, și mai deține încă 30% din OMV, care deține cealaltă jumătate. Prin urmare, tot ce se va vota în consiliile de administrație ale celor două companii și la nivelul consorțiului, cu siguranță va avea în vedere, cu precădere, interesele României.
Este un avantaj comparativ faptul că deții o resursă naturală. El poate deveni și avantaj competitiv dacă această resursă naturală este transformată în alți factori de producție intermediari, cum ar fi mase plastice, îngrășăminte, energie electrică sau produse petrochimice. Ar fi foarte important ca această resursă să nu fie arsă pur și simplu, mai ales că este vorba de un gaz de o puritate foarte mare, foarte potrivit pentru petrochimie.
Ar fi esențial ca, în acest moment - cred că deja suntem oarecum în întârziere - statul român să se afle în discuții avansate cu lideri mondiali, regionali, europeni din aceste sectoare construite pe gaz natural și care să fie deja implicați în acțiuni concrete privind construirea de facilități de prelucrare. Vedem că statul român nu și-a terminat, prin Romgaz, centrala de la Iernut. Are foarte multe sincope legate de transformarea facilităților de producție de energie din sudul țării, din zona Craiova, de pe cărbune pe gaz. Și vedem, într-adevăr, o problemă legată de Azomureș, unde din nou există intenția statului român, prin Romgaz, de a cumpăra Azomureș pentru a produce îngrășăminte pe care le importam și din Rusia, dar odată cu noile sancțiuni s-a dezechilibrat această piață”, a explicat Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice.
Pe lângă proiectele de gaze, Strategia vorbește despre investiții în reactoarele nucleare de nouă generație, extinderea capacităților de energie regenerabilă și modernizarea rețelelor naționale de transport și distribuție. Protejarea infrastructurii energetice — inclusiv digitalizarea și securizarea ei — este văzută ca prioritară în contextul riscurilor cibernetice și geopolitice.
Evaziunea fiscală – o vulnerabilitate de 25 miliarde de euro
Evaziunea fiscală este prezentată drept una dintre cele mai grave probleme interne. Pierderile din taxe și impozite afectează investițiile publice, sănătatea, educația și infrastructura. Strategia descrie o abordare mult mai integrată pentru combaterea fenomenului: de la cooperare extinsă între instituții și digitalizarea ANAF, până la implicarea structurilor cu atribuții operative în urmărirea rețelelor de fraude complexe. Combaterea spălării banilor, monitorizarea fluxurilor financiare și identificarea tranzacțiilor cu risc ridicat sunt enumerate ca elemente esențiale ale noului mecanism.
Documentul introduce un element nou și explicit: implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii. Acestea vor avea rol în identificarea rețelelor de fraudă fiscală, detectarea schemelor complexe cu firme-fantomă, monitorizarea fluxurilor financiare suspecte și transmiterea rapidă de informații către ANAF, Poliție și parchete.
Potrivit economistului Cristian Păun, implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale ar putea fi o soluție eficientă, în condițiile în care ANAF este doar o instituție civilă, fără mecanisme de destructurare a marilor rețele de evaziune fiscală. Doar anul trecut, fenomenul evaziunii fiscale era estimat la aproximativ 25 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 7% din PIB.
„Este o soluție eficientă, pentru că aceste rețele sunt foarte bine organizate. În momentul de față, structura ANAF, care este una civilă și nu dispune de resurse de forță importante, este insuficientă în lupta împotriva acestui fenomen. Faptul că serviciile, care dețin resurse semnificative, sunt implicate și invitate să se alăture luptei anticorupție și antifraudă în România este, cred eu, de bun augur. Dar nu este suficient. Pe lângă implicarea serviciilor, ar trebui mult mai bine profesionalizate structurile economico-financiare, procuratura și sistemul judiciar. Degeaba îi prinde ANAF, cu sau fără ajutorul serviciilor secrete, dacă procurorii nu sunt în stare să întocmească dosare coerente de urmărire penală, dacă judecătorii nu reușesc să ajungă repede la o sentință definitivă și, mai ales, dacă ulterior pagubele nu sunt recuperate aproape deloc. Avem sincope nu doar în descoperirea „bandiților”, ci și în finalizarea proceselor și recuperarea prejudiciilor. Evaziunea fiscală reprezintă astăzi aproximativ 7% din PIB, deci o sumă foarte importantă. Dacă PIB-ul României este de circa 350 de miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 7%”, a explicat Cristian Păun.
Totodată, strategia pune accent pe modernizarea administrației, stabilitate bugetară și reducerea datoriei publice. Digitalizarea serviciilor statului este prezentată ca instrument pentru creșterea eficienței și pentru o colectare mai bună a taxelor.
Documentul reafirmă obiective precum apropierea de zona euro și accelerarea aderării la OCDE, considerate pași importanți pentru consolidarea profilului economic al României în plan internațional.
Nicușor Dan recunoaște că sărăcia este o vulnerabilitate. Strategia, nu
Pe de altă parte, Strategia Națională de Apărare nu include nicio referire la problema sărăciei, în condițiile în care rata sărăciei relative în România a fost de 19% în 2024. Întrebat miercuri, în timpul conferinței de presă, despre această omisiune, Nicușor Dan a recunoscut că sărăcia reprezintă în continuare o vulnerabilitate a statului.
„Vom reflecta și, pentru că e un document care este pus în dezbatere, cred că este absolut pertinent ce spuneți. Vom reflecta în cuprinsul acestor 12 zile la sugestia sau întrebarea pe care dumneavoastră ați pus-o. Eu cred că este”, a răspuns președintele Nicușor Dan.
Se încarcă comentariile...
