2014, anul noului preşedinte. Ce bătălii politice se dau în următoarele luni
0
Dincolo de incertitudinile care planează asupra scenei politice, există, totuşi, un fapt incontestabil şi inevitabil: 2014 va fi anul în care românii îşi vor alege viitorul preşedinte.
După un an marcat de puternice tensiuni politice, 2014 se prefigurează a fi cel puţin la fel de spectaculos, în condiţiile în care urmează două rânduri de alegeri, iar proiectele coaliţiei de guvernare sunt departe de a fi realizate.
Descentralizarea, adusă în faţa judecătorilor CCR
Deşi părea că, dintre proiectele USL, descentralizarea avea să fie asul din mânecă menit să umbrească eşecurile anterioare suferite de coaliţie, proiectul promovat de vicepremierul Liviu Dragnea este departe de a fi implementat. Pentru moment, reorganizarea administrativă propusă de preşedintele executiv al PSD se află pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, a căror decizie este aşteptată la 10 ianuarie.
Oricare ar fi hotărârea CCR, descentralizarea poate fi amânată luni în şir. De pildă, în cazul în care Curtea admite sesizarea de neconstituţionalitate a democrat-liberalilor, Legea descentralizării revine în Parlament, iar aleşii sunt obligaţă să pună textul legii în acord cu decizia magistraţilor CCR. Apoi, legea, revizuită, este trimisă la Preşedinţie pentru promulgare, însă Traian Băsescu are, la rândul său, posibilitatea de a mai întoarce încă o dată legea la CCR, după modelul Legii referendumului.
Euroalegerile, repetiţie pentru Cotroceni
Românii vor ieşi la urne pentru prima dată în 25 mai, pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European. Adevărata miză la europarlamentare este salariul de peste 6.000 de eruo pe care îl primeşte lunar fiecare politician care ajunge la Bruxelles. Cu această ocazie, partidele verifică dacă mecanismul de a scoate oamenii la urne funcţionează, astfel încât alegerile europarlamentare devin o repetiţie generală pentru cele prezidenţiale. În acest moment, toate partidele din România, fie că sunt de dreapta, de stânga sau de centru privesc cu maximă importanţă rezultatele alegerilor europarlamnetare. În funcţie de scorul obţinut, partidele vot face sau vor desface alianţe, vor stabili candidaţi pentru prezidenţiale sau îşi vor schimba conducerea.
Alegerile prezidenţiale, miza cea mare.
Lupta politică va avea, în 2014, un învingător, însă identitatea acestuia este dificil de prevăzut, în condiţiile în care stabilitatea coaliţiei de guvernare este pusă sub semnul întrebării.
Pentru moment, Crin Antonescu figurează drept candidat oficial al USL la alegerile prezidenţiale, dar relaţia sa cu preşedintele PSD Victor Ponta este radical diferită de cea de la începutul anului trecut.
De altfel, înainte de Sărbători, Antonescu însuşi sublinia că “este indecent” ca el şi Ponta să mimeze o relaţie bună şi arăta că a cerut desemnarea unui purtător de cuvânt al USL, care să comunice deciziile alianţei.
O altă incertitudine majoră este viitorul candidat al dreptei, în cazul în care formaţiunile din această zonă vor prefera să mizeze pe o singură persoană. Deocamdată, PDL l-a ales pe Cătălin Predoiu candidat pentru prezidenţiale, iar Mihai Răzvan Ungureanu râvneşte şi el la fotoliul de la Cotroceni, însă va reprezenta un partid minuscul, Forţa Civică.
Constituţia, revizuită sau abandonată?
Marele proiect al USL pe anul 2013 a fost revizuirea Constituţiei, însă cu un prag la referendum de numai 30%. Preşedintele Traian Băsescu s-a opus, iar Curtea Constituţională a decretat, într-un final, că referendumul poate fi organizat în condiţiile dorite de USL, dar numai la un an d ela promulgarea legii. În proiectul de revizuire a Constituţiei, liderii USL au decis să taie masiv din puterile preşedintelui. În situaţia în care ruperea USL s-ar concretiza, fiecare partid va avea candidat prorpiu la alegerile prezidenţiale, iar modificarea Constituţiei nu va mai fi o miză pentru care merită să lupţi în an electoral. Dacă alianţa rămâne în picioare, cei doi mari lideri vor decide să-şi ducă proiectul la bun sfârşit, ar putea apela la o variant incomodă: referendum pentru revizuirea Constituţiei cu un prag de 50%, la fel ca în 2003.
Citeşte şi:
USL cântă prohodul marilor proiecte
La începutul anului 2013, alianţa de guvernare anunţa frenetic revizuirea Constituţiei şi ample reforme administrative. La sfârşitul anului, oficial, aceste proiecte sunt amânate. De fapt, ele sunt îngropate
Momentele de cumpănă din USL. Cum a rezistat alianţa în 2013
Proiectul Roşia Montană, conflictul provocat de liberalul Sorin Roşca Stănescu şi marţea neagră a Parlamentului au fost cele mai dificile momente care au pus la încercare solidaritatea USL. Chiar dacă protocolul funcţionează în continuare, semnalele date de liderii USL arată că alianţa a fost la un pas de destrămare în mai multe ocazii, în anul 2013.
Se încarcă comentariile...
