Forumul B9 la București: prioritate absolută, sprijinul pentru Ucraina. Dar cât s-a dat până acum?

Documentele europene dau un răspuns impresionant: la finele lunii februarie 2026, susținerea financiară oferită de UE și de Statele Membre totaliza 193,3 miliarde Euro; asta corespunde ajutorului deja oferit Kievului și nu include ajutoare promise, dar încă netrimise și nici împrumutul de 90 de miliarde Euro decis de UE la data de 23 aprilie 2026.

De notat faptul că, la nivelul anului trecut, valoarea ajutorului militar pentru Ucraina scăzuse cu aproximativ 13% față de media anilor 2022 și 2023 în urma retragerii SUA din ecuația după alegerea lui Donald Trump, ceea ce a dus la o intensificare a apelurilor din ce în ce mai presante făcute de Zelenski care cere neîncetat tot mai multe arme pe care, evident, trebuie să dea acum, în principal, țările europene. În acest context, cum ne informează colegii de la EUROPEAN PRAVDA.

Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a promis că țările Alianței vor livra Kievului sisteme de armament în valoare de 60 de miliarde $ în acest an. Separat de ajutorul european căci, afirma Rutte, „orice ajutor financiar care vine din împrumutul realizat de UE trebuie să fie suplimentar față de ceea ce Statele Membre se vor angaja la modul bilateral...și ceea ce se cere sunt sisteme de apărare antiaeriană, drone (specificate ca țintă majoră de finanțare atât pentru folosirea fondurilor UE cât și NATO), muniție și rachete. Ca mecanism de finanțare pentru susținerea promisiunii NATO avem așa numitul PURL (Prioritised Ukraine Requirement List, mecanism coordonat de SUA și care funcționează pe sistemul „Europa plătește, America furnizează”) care va continua să fie folosit cu prioritate pentru a achiziționa arme americane și tehnologie achitată prin ceea ce vor fi contribuțiile voluntare din partea aliaților.

Acest este cadrul global în care discuțiile de la București este posibil să ducă la noi angajamente substanțiale și, în orice caz, la reafirmarea sprijinului „atât timp cât va fi nevoie” pentru Ucraina. Iar România și-a făcut treaba, angajându-se cu o sumă considerabilă, 50 milioane EURO, în programul PURL pentru 2025-2026 și, în cadrul parteneriatului strategic cu Ucraina, deschizând un foarte important centru logistic sub comandament NATO pentru coordonarea și transportul ajutorului militar, completând astfel activitatea centrului similar de la Rzeszow din Polonia.

Desigur, România va fi prezentă la reuniunea de la București cu forța de impunere specifică unui guvern de tranziție în care miniștrii nu au decât rol de administratori ai unor treburi curente. Tare păcat deoarece, dincolo de toate probleme diplomatice și de credibilitate, chiar există nevoia de a crea frontul comun pentru o presiune pe Comisia Europeană în scopul rambursării costurilor legate de livrarea de armament și sisteme militare către Ucraina. Ucrainenii ne spun că Statele Membre ar fi transmis către Comisie o cerere de rambursare de 43 miliarde Euro.

Noi sunt oare parte a acestei cereri? Dacă da, de ce nu zice nimic ministrul Miruță, așa interimar cum se află, scoțând public datele despre acest ajutor militar acordat de România Ucrainei, alături de toate celelalte dimensiuni de sprijin (umanitar, logistic, etc).

La fel de important ar fi să fie dată publicității și lista detaliată, pe compartimente și sectoare, a angajamentelor oficiale ale României pentru acest an în favoarea Ucrainei precum și, în transparență totală, a operatorilor economici care au licitat și au primit contracte, căci , poate, nu s-a făcut chiar totul prin licitație directă și sub sigiliul secretului de stat.