Strainii invadeaza baschetul romanesc

Baschetul romanesc a fost invadat de straini, in special dupa ce mai multi oameni de afaceri au inceput sa investeasca in acest sport. In total, la cele 12 cluburi din Divizia A joaca 36 de

Baschetul romanesc a fost invadat de straini, in special dupa ce mai multi oameni de afaceri au inceput sa investeasca in acest sport. In total, la cele 12 cluburi din Divizia A joaca 36 de baschetbalisti straini. Cei mai multi straini (18) vin din Serbia, altii provenind din Rusia, Bosnia, Belarus, Ucraina, Moldova, Spania sau Turcia. Exista si jucatori care si-au gasit echipe in baschetul romanesc venind din cele mai indepartate colturi ale lumii, precum Statele Unite, Argentina sau Australia. Alaturi de jucatori, in baschetul romanesc activeaza si doi antrenori sarbi, aflati pe bancile tehnice ale echipelor Asesoft Ploiesti si Farul Constanta. Echipa romaneasca de baschet cu cei mai multi straini este CSU Asesoft Ploiesti, unde evolueaza sapte sarbi, iar cea mai cosmopolita este Farul, formatie care are legitimati baschetbalisti cu cinci nationalitati. Nici CSU Sibiu nu este mai prejos, echipa ardeleana avand legitimati doi americani, Darnell si Batte, un sarb, Zekovic, si un bielorus, Zyskunov.
La Asesoft Ploiesti
Un pivot sarb, platit mai bine decat fotbalistul Dorinel Munteanu
Fostul campion mondial Nicola Bulatovici primeste peste 130.000 de dolari pe sezon
Cea mai valoroasa echipa a momentului in baschetul romanesc este Asesoft Ploiesti. Prahovenii, care dispun de un buget de peste un milion de dolari, si-au asigurat serviciile a sapte jucatori sarbi si a unui antrenor de aceeasi nationalitate, Mladen Jojic. Vedeta lui Asesoft este Nicola Bulatovici, pivot sarb, campion mondial cu selectionata Iugoslaviei in 1998. In varsta de 33 de ani, Bulatovici este platit de finantatorul echipei, Sebastian Ghita, cu peste 130.000 de dolari pe sezon, mai mult decat primeste cel mai bine platit fotbalist din Divizia A, Dorinel Munteanu. "In Romania, din cauza "bunei dezvoltari", nu mai avem jucatori de valoare, asa ca trebuie sa aducem de afara jucatori cu experienta si pe multi bani ca sa ne atingem obiectivele in cupele europene. Pe Bulatovici l-am convins foarte greu sa vina la Ploiesti in vara trecuta, intrucat Romania nu exista pe harta baschetului european", a spus presedintele lui Asesoft, Alex Iacobescu. Ceilalti sarbi ai formatiei prahovene, Kuzmanovici, Ocokolici, Krasici, Materici, Racocevici si Dopudj, plus internationalii romani Catalin Burlacu si Paul Helcioiu, alcatuiesc un team puternic. Dupa ce au ajuns pana in finala turneului Conferintei de Sud al FIBA Cup, organizat la Ploiesti, conducerea prahovenilor are planuri mari. "Obiectivul nostru este clasarea intre primele patru echipe din FIBA Cup, un fel de Cupa UEFA din baschet. Oricum, organizarea acelui "Final Four" la Ploiesti este o mare onoare pentru noi, iar faptul ca am ajuns in finala turneului reprezinta cea mai buna performanta a baschetului romanesc in ultimii 25 de ani. Pentru anul viitor am primit un "wild-card", pentru a ne putea inscrie in grupele Euroligii, unde vom fi pe picior de egalitate cu marile forte ale Europei", a spus presedintele prahovenilor, Alex Iacobescu.
B.C. Farul, multinationala unde la antrenamente se vorbesc trei limbi
* Echipa antrenata de bosniacul Dragan Petricevici are 3 jucatori sarbi, un spaniol, un romano-australian care nu stie boaba romaneste, un american si 9 romani
* Elliot Hatcher, un american de culoare "destul de multumit" de salariul de la Farul
Echipa BC Farul Constanta este o "multinationala" in care limba oficiala este baschetul. Odata cu revenirea in Divizia A, in 2004, la Farul au venit un antrenor si trei jucatori sarbi, un spaniol, un romano-australian (plecat de la varsta de 2 ani din tara) si un american. De aceea, la antrenamentele echipei se vorbesc trei limbi: engleza, romana si sarba. Depinde de cine are de certat antrenorul Dragan Petricevici (36 de ani), care spune ca nu face discriminari intre jucatori. "Ce inseamna cel mai bine cotat? Dupa ce criterii? Da, pot sa spun ca americanul Elliot Hatcher este unul dintre cei mai importanti jucatori straini din Romania. Dar nu l-am cautat in mod special pe el. Voiam un jucator valoros, un lider in teren. El s-a potrivit a fi ce cautam noi. Am discutat cu impresarii lui, conducerea clubului a fost de acord si asa a ajuns Elliot la Farul. Nu stiu cat s-a acomodat aici, este destul de retras fata de coechipieri". Americanul de culoare Elliot Hatcher (33 de ani) confirma spusele antrenorului. E "mic" (1,82 m), subtire, dar vanos - dupa cum atesta si maseurul echipei. Nu aduce deloc cu confratii lui din NBA, ci mai degraba cu un cantaret de hip-hop, de genul lui Usher cu care e comparat mereu. "Usher? Ihh, m-am saturat de Usher! Nici la meciurile de baschet din State nu ma uit. Sunt transmise prea tarziu pentru mine si adorm intotdeauna la televizor. Stau mai mult in casa. Nu prea ies cu echipa. Mai merg in cluburi cu spaniolul, cu australianul... dar cam atat. Mi-e dor de fetele mele, au ramas acasa, in Kansas. Nevasta-mea nu vrea sa vina aici, e cam nebuna - serios! - si nu stie ce vrea. Si mi-e atat de dor de fetitele mele..." Disciplina impusa de club si in afara terenului ii displace lui Elliot. "Come on, e treaba mea ce fac in timpul meu liber! Nu c-as face cine stie ce, dar aici, in Romania, am intalnit o obsesie pentru control. Si o secretomanie, ceva de speriat! Toata lumea susoteste, ssst, sa nu ne auda ceilalti. Nu inteleg de ce nu va relaxati, oameni buni! Si nu sunteti deloc degajati, nu stiti sa va simtiti bine. Chiar si pe teren, acasa, in State, competitiile sunt mult mai amuzante. Jucam, ne antrenam, facem treaba serioasa, dar ne si distram in acelasi timp. Voi nu aveti deloc fun". Nici fetele din Romania nu il multumesc pe american, care spune ca e foarte timid. "Aici, fetele stau retrase si asteapta sa fie abordate. De cand am venit, din ianuarie, una singura s-a bagat in vorba cu mine. Era minora." Timiditatea nu l-a impiedicat, insa, sa trimita pe loc un biletel unei handbaliste de la Tomis Constanta, care incheiase antrenamentul inainte de a-l incepe baschetbalistii. Hatcher joaca baschet de cand se stie. A jucat in SUA, Brazilia, Australia, Franta, chiar si in Kosovo, pentru ca are "de intretinut o familie". "Daca sunt multumit de cat castig? Destul de multumit... Pana la urma, ce fac?! Doar joc baschet. As juca si fara sa fiu platit. As spune si ce salariu am, dar o sa sara cei de la club. Cred ca sunt bine platit fata de altii. Dar cei din NBA sunt mult prea bine platiti! Nu merita atatia bani doar pentru a juca baschet". In ciuda pesimismului sau afisat, Elliot Hatcher are destule motive de bucurie in Constanta. Galeria raguseste scandandu-i numele la meciuri, topaind pe scaunele din plastic lucios al Salii Sporturilor. Baietii gasesc "cool" tatuajele care ii imbraca bratul stang de sus pana jos. Iar fetele il considera exotic. "Pentru mine, peste tot e la fel: galeria, publicul, meciurile... nu vad nimic special aici. Inteleg ca va bucurati sa fiti la fel ca si cei din Vest. Dar sa nu incepeti si voi ca francezii. "Oh, noi avem cele mai bune vinuri! Oh, noi avem cele mai frumoase locuri! Oh, noi suntem cei mai buni!" Va rog!... A, si nu mananc sarmale! Nu imi place cum arata". Americanul nu stie si nu se omoara cu invatatul limbii romane. Spre deosebire de antrenorul sau, care s-a hotarat sa toceasca romana de dragul frumusetilor patriei noastre. "Am invitat o fata la un suc si am dus-o la o banca unde vazusem ca scrie "Sucursala". Umorul meu involuntar nu a fost apreciat si atunci mi-am zis ca nu trebuie sa ma mai fac de ras. "Acum, dupa 9 ani de antrenat prin toata tara, Dragan Petricevici isi etaleaza cunostintele vaste din literatura, geografia si istoria Romaniei. Bosniacul spune ca pentru el Romania nu este un Eldorado al distractiei ieftine cu fete frumoase, ci o tara extraordinara in care se va stabili cu siguranta. Nu si profesional, caci viitorul este deschis oricaror perspective. "In Romania am fost primul antrenor strain in baschet. Mi s-a parut o provocare sa vin aici, in perioada romantica a baschetului. La Constanta am intalnit oameni receptivi la tot ce inseamna progres. Cei de la club stiu ca fara investitii nu obtii performanta. Si lucrul acesta se vede. Multinationala de baschet a Constantei este deja pe locul 3 in clasamentul national.