Povestea lui Ştefan Covaci, antrenorul care l-a îmblânzit pe Cruyff şi a făcut din Ajax cea mai mare echipă a anilor '70

Povestea lui Ştefan Covaci, antrenorul care l-a îmblânzit pe Cruyff şi a făcut din Ajax cea mai mare echipă a anilor '70

Stefan Covaci (al treilea din stânga, rândul de jos) a contribuit la marile succese ale Ajaxului

Steaua întâlneşte joi pe Ajax, în 16-imile Ligii Europa, iar confruntarea dintre cele două formaţii este o premieră la nivel internaţional. Şi totuşi, deşi au istorii complet separate, steliştii şi „lăncierii” sunt legaţi de un numitor comun cu rezonanţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acesta este Ştefan Covaci, tehnicianul care în 1971 a plecat de Bucureşti la Amsterdam, pentru a continua la Ajax filofozia fotbalului total, începută de Rinus Michels cu câţiva ani în urmă. La aproape 42 de ani de când Covaci a preluat trupa lui Cruyff şi a celorlalte vedete de calibru mondial, numele românului stârneşte destulă emoţie pe „Amsterdam Arena”, chiar dacă, paradoxal, în muzeul clubului nu există nici măcar o fotografie de-a sa. Cum a ajuns însă un tehnician din estul Europei, produs al unei ţări şi şcoli sportive comuniste, să antreneze marele Ajax? Cu destul noroc, spun unii, printr-o conjunctură favorabilă, zic alţii. 

Ales dintre 15 tehnicieni

În 1971, legendarul antrenor olandez Rinus Michels i-a anunţat pe şefii lui Ajax că pleacă la Barcelona. Petrecuse şase ani la cârma ”lăncierilor”, timp în care câştigase tot ce se putea câştiga: campionat, cupa, Cupa Campionilor Europeni. Michels şi-a mărturisit plecarea la începutul anului, dar a rămas şi pe perioada returului, iar în această perioadă conducerea lui Ajax a monitorizat 15 antrenori din întreaga Europă, consideraţi capabili să continue munca. Între ei şi Pişti Covaci, tehnician la Steaua. La vremea respectivă, Covaci avea 51 de ani  şi o experienţă destul de mare. Debutase ca antrenor la doar 33 de ani, pregătind şapte ani pe U Cluj, apoi încă doi pe CFR Cluj, iar din 1962 până în 1967 fusese secund la echipa naţională. În 1967 a preluat Steaua, cu care a luat titlul în chiar primul sezon, iar apoi trei Cupe ale României. Covaci a imprimat Stelei un stil spectaculos, ofensiv şi a construit o nouă echipă tânără şi plină de elan.
Isprăvile lui au ajuns şi la urechile mai marilor de la Ajax, care în vara lui 1971 l-au chemat la Amsterdam la o discuţie. Pişti nu-şi punea mari speranţe, dovadă că-şi rezervase bilet de avion de întoarcere pestre trei zile. „Lăncierii” l-au oprit însă la echipă. „Era cea mai ieftină variantă şi putea fi dat afară fără mari probleme”, au spus invidioşii. Partidul Comunist Român nu i-a creeat probleme, pentru că Elena Ceauşescu îl avea la inimă pe Covaci. L-a lăsat să plece, condiţionând detaşarea cu plata a 200 de dolari pe lună în conturile puterii.


I-a cucerit pe olandezi cu jovialitatea sa
Integrarea lui Covaci la Ajax n-a fost deloc uşoară. Olandezii aveau o trupă beton, cu multe nume mari: Neeskens, Muehren, Rep, Van Dijk, Keizer, Arie Haan. În fruntea lor, Johan Cruyff, căpitanul din teren. Vedetele nu-l ştiau pe Covaci şi, evident, nu l-au primit cu braţele deschise. La unul dintre primele antrenamente, Cruyff a trimis o minge spre margine terenului, unde Covaci stătea de vorbă cu unul dintre secunzi, având intenţia de a-l lovi pe român. Acesta a văzut gestul cu coada ochiului, s-a întors rapid şi a pus un stop impecabil, după care i-a returnat mingea olandezului. „Foloseşte mai mult interiorul când şutezi”, i-a spus el lui Cruyff, făcându-se că nu s-a petrecut nimic. Acelaşi Cruyff a încercat din nou un duel cu antrenorul: „Mister, după cum vedeţi noi purtăm părul mai lung. Aşa ne-am obişnuit, sper că nu vă deranjează!” Replica a venit imediat: „Dragul meu, eu am fost adus aici să vă antrenez, nu să fiu frizerul vostru!” Covaci avea un un umor fin şi era un tip plăcut, extrem de diplomat, jovial şi plin de istorioare care puteau descreţi frunţile încruntaţilor. Uşor-uşor i-a cucerit pe batavi, chiar dacă îi mai şi atingea. Într-o seară a scos echipa la film şi jucătorii şi-au luat floricele şi cola şi s-au aşezat cu picioarele pe scaunele din faţă. Pişti i-a lăsat în pace, dar a doua zi înaintea şedinţei tehnice, le-a spus doar atât: „Aseară am văzut la film nişte băieţi care sunt campioni ai Europei, dar care se comportau ca nişte fotbalişti bădărani de liga a cincea”.


Şapte trofee în doi ani
Faptul că nu era un dur i-a încântat pe fotbaliştii lui Ajax. Aceştia suportaseră ani la rând rigiditatea lui Rinus Michels, care clădise echipa printr-o disciplină adesea exagerată. Iar jocul mergea strună, probabil şi din inerţie, cu siguranţă şi pentru că fotbaliştii se comportau mai bine descătuşaţi din chingile lui Michels. Cu Ştefan Covaci pe bancă, Ajax a zburdat în campionat şi prin Europa timp de două sezoane. Bilanţul ne scuteşte de orice comentarii: 2 Cupe ale Campionilor Europeni, 2 campionate ale Olandei, o cupă a Olandei, o Supercupă a Europei şi o Cupă Intercontinentală. Deşi situaţia era mai mult decât roză, criticile n-au lipsit. Presa a semnalat că escapadele bahice şi amoroase ale fotbaliştilor se înmulţiseră îngrijorător, iar oameni din interiorul clubului au acuzat că la echipă e prea multă libertate. În plus, şefii Ajaxului erau nemulţumiţi că echipa nu bate pe toată lumea cu 4-0, aşa cum visaseră ei. Drept pentru care, în toamna lui 1972, după un 0-0, la Lisabona, contra lui Benfica, în Cupa Campionilor Europeni, au decis înlocuirea antrenorului. Demersul n-a avut totuşi finalitate, deoarece în apărarea antrenorului au sărit jucătorii, în frunte cu Johann Cruyff. „De ce să ne punem singuri beţe în roate? Cu echipa asta putem bate pe oricine”, a spus căpitanul „lăncierilor”. Conducătorilor le-a fost frică să se pună cu cel despre care se spunea deja că e noul Pele, aşa că l-au lăsat pe Covaci în pace. Iar Ajax a câştigat tot până la final, atât în Olanda, cât şi în Europa.
În 1973 însă, olandezii s-au despărţit de român. A fost o mutare de salon. Covaci a preluat naţionala Franţei, de unde s-a spus că primise o propunere de nerefuzat. În locul lui, Ajax l-a numit pe George Knobel, care a distrus tot în timp record. S-a certat cu Cruyff, care a plecat la Barcelona, şi aşa a început dezintegrarea uneia dintre cele mai frumoase echipe din istoria fotbalului. În primul an de după Covaci, Ajax n-a mai câştigat nimic, nici cupa, nici campionatul, nici vreun trofeu prin Europa.

I-a învăţat pe batavi „5 contra 2”
În plan tehnico-tactic, Covaci a impus la Ajax ca fotbaliştii să-şi folosească mai mult tehnica. Pentru a le dezvolta calităţile el impunea la fiecare antrenament jocul de „5 contra 2”, care i-a prins imediat pe olandezi, obişnuiţi până atunci să-şi cultive jocul atletic, uşor englezesc. 

Favoritul lui Cruyff
Ştefan Covaci a avut o relaţie specială cu cel mai mare fotbalist din istoria Olandei, Johann Cruyff. Pişti l-a „uns” pe Cruyff căpitan al echipei, iar acesta i-a ţinut mereu partea în disputele cu şefii lui Ajax. Cei doi se sfătuiau inclusiv în privinţa alcătuirii echipei, atunci când antrenorul avea vreo dilemă la forma anumitor jucători. Covaci ştiuse mereu cum să-l ia pe Cruyff. Când olandezul încerca să se dea lovit la antrenamente îl freca pe genunchi cu câte o hârtie de 100 de guldeni, transmiţându-i mesajul: „Vrei bani? Atunci trebuie să alergi!”. Iar Cruyff nu mai avea ce să comenteze. De altfel, olandezul a afirmat public că Ştefan Covaci a fost antrenorul care i-a influenţat cel mai mult cariera.

Acuzat că a vândut un meci al naţionalei
Ştefan Covaci este numele românesc al reputatului tehnician, care în certificatul de naştere apare drept Istvan Kovacs. El s-a născut la Timişoara, în 1920, din mamă româncă şi tată maghiar, iar conform spuselor sale bunicii lui erau evrei, iar străbunicii aveau origini sârbeşti. Ca şi fotbalist, Pişti Covaci era cunoscut drept Covaci II, deoarece fratele său, Nicolae (Miklos în acte) fusese mult mai valoros. Covaci I a jucat pentru România la trei Campionate Mondiale, 1930, 1934 şi 1938, în vreme ce Pişti n-a avut nicio selecţie la naţională. El a fost totuşi un mijlocaş talentat, care a evoluat la CA Oradea, Charleroi, Ripensia, CFR Turnu Severin, Koloszvari, CFR Cluj şi U Cluj, până în 1953, când s-a apucat de antrenorat.


Implicat în blatul cu Iugoslavia ?
După experienţa de la Ajax, lui Pişti Covaci nu i-a mrs la fel de bine la naţionala Franţei. N-a avut rezultate, dar a pus pe picioare bazele centrului de pregătire de la Clairefontaine şi a promovat la lot viitoare vedete, gen Platini şi Giresse. În 1975, Covaci s-a întors în România, ca selecţioner cu fotbalişti de excepţie, precum Iordănescu, Marcel Răducanu, Balaci, Boloni ori Liţă Dumitru. Sub conducerea sa, naţionala părea pe un drum bun, dar a ratat calificarea la Mondialul in 1978, în urma unui meci cu cântec, 4-6 acasă, cu Iugoslavia. S-a spus că, din raţiuni economice, FIFA şi sud-americanii preferau să ca Spania să fie la CM, iar familia Ceauşescu a fost de acord cu asta. „Covaci a făcut echipa strâmb, la sugestia Partidului. Apoi ne-a acuzat pe mine şi pe Dinu că am vândut meciul sârbilor”, a dezvăluit Dumitru, peste ani. Eşecul din acea campania a dus în 1979 la îndepărtarea antrenorului de la naţională. El a rămas însă un apropiat al Federaţiei, Mircea Lucescu, care îi cerea des sfaturi, insistând ca la Euro 1984, Covaci să fie consilier tehnic al naţionalei.  


Federalii s-au îmbătat la înmormântarea lui
Ştefan Covaci s-a stins din viaţă la Cluj, în 1995, răpus de un cancer pulmonar. A murit sărac, deşi câştigase mulţi bani la viaţa lui. Nu s-a ales cu nimic, deoarece a fost un tip boem. Cu banii luaţi de la Ajax a cumpărat trei apartamente în Cluj, iar restul i-a băut cu prietenii. „Era genul care atunci când avea, cheltuia tot, când nu avea mânca pâine şi salam”, şi-a amintit Cornel Dinu despre el. La înmormântarea sa, care a avut loc la Cluj, FRF a trimis o delegaţie şi câteva coroane de flori, dar oficialii de la Bucureşti s-au îmbătat, iar fiul regretatului tehnician a trebuit să-i dea afară din restaurant. „A fost un om care a avut prea puţin din ce putea să aibă. Şi din păcate în momentul morţii n-a avut parte nici de respectul pe care îl merita”, a mai spus Dinu. O altă imagine a avut el în străinătate, acolo unde a fost foarte iubit. Dovadă? În ziua morţii, preşedintele Franţei Jacques Chirac a întrerupt şedinţa de guvern şi a anunţat în plen că „unul dintre cei mai buni antrenori pe care i-a avut Franţa a încetat din viaţă”.


„Ştefan Covaci a creeat Ajaxul cel mare, dar prin libertatea pe care le-a dat-o fotbaliştilor a şi contribuit la distrugerea lui”
Florin Halagian, antrenor


„Pişti a fost un adevărat domn, un om cu o inteligenţă ieşită din comun, un adevărat intelectual”
Emeric Ienei, antrenor

„Ce este un antrenor de fotbal? Într-o epocă în care se cere eficacitate pe bandă rulantă, antrenorul trebuie să ştie mereu ce are de făcut. Trebuie să se comporte ca pilotul unui avion, să ştie cum trebuie să procedeze în fiecare secundă a zborului. Conducătorii le ştiu pe ale lor, jucătorii trebuie să ştie cu mingea, doctorii au rolul lor precis, însă antrenorul trebuie să ştie toate acestea la un loc”
Ştefan Covaci, în cartea sa Fotbal Total

 

 

citeste totul despre: