Vlad Mixich, despre problema pe care o au testele rapide pentru COVID-19: „Ne jucăm de-a hoţii şi vardiştii“

Vlad Mixich, expert numit de Parlamentul European în conducerea Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, explică mizele deciziilor pripite din ultima perioadă legate de testele de coronavirus şi de ce acestea au devenit un subiect politizat.

Jurnalistul şi medicul Vlad Mixich analizează, într-o postare pe Facebook, minusurile şi plusurile celor două tipuri de teste pentru COVID-19.

"Există în mare două feluri de teste pentru coronavirus (şi încă câteva în dezvoltare): testele prin PCR - sunt cele mai precise de departe, dar necesită personal specific antrenat, dotări speciale şi durează cel puţin câteva ore până vin rezultatele şi testele rapide care detectează anticorpi sau antigene - nu sunt atât de precise, dar se fac simplu şi rezultatul vine repede. Acum, Primăria Bucureşti vrea să folosească teste rapide pentru a testa aleatoriu zece mii de bucureşteni (aleşi cum şi pe ce criterii?). 

Însă aceste teste rapide au o problemă. Care? Să ne jucăm de-a hoţii şi vardiştii. Când într-o casă se produce un furt (boala COVID-19 în cazul nostru), prin casă trec mai întâi hoţii, şi apoi vardiştii. Testele rapide sunt ca lanterna vecinului de peste drum care e curios ce se întâmplă în casă. Doar că lanterna e prea slabă ca să lumineze toţi hoţii. Vardiştii însă au haine reflectorizante şi lanterna îi luminează pe toţi. Însă vardiştii vin când deja furtul s-a petrecut. Ar fi tare bine ca lanterna să-i lumineze şi pe hoţi, dar îi ratează pe o parte dintre ei. Aşa că lanterna (testele în cazul nostru) e foarte bună să-ţi arate că într-o casă s-a petrecut un furt, dar nu prea bună să-ţi arate că furtul e în curs de desfăşurare, mai ales în primele lui momente când hoţii se ascund cu atenţie. Cam aşa e şi cu aceste teste rapide. Foarte utile în fazele mai târzii ale epidemiei, ele ar putea fi folosite pentru a-i găsi pe cei care au făcut boala fără să fie identificaţi (şi sunt deja imunizaţi natural) sau pe cei care nu au avut deloc coronavirus. Şi reuşesc să facă asta cu o acurateţe mare", spune jurnalistul, într-o postare pe Facebook.

"Dar aceleaşi teste îi ratează pe unii dintre cei care au boala acum, mai ales dacă ei sunt în primele 10 zile de la infectare, chiar atunci când e omul mai contagios. În medie, ratează cam 3 din 10: aceşti 3 oameni vor primi rezultat că sunt sănătoşi, deşi ei de fapt sunt în primele zile ale infecţiei cu coronavirus. Şi asta dacă sunt teste bune, nu ca cele primite de spanioli din China care ratau 7 (nu doar 3) din 10. Tipul de teste din programul de testare anunţat de Primăria Capitalei sunt de acest tip IgG/IgM. Am verificat în specificaţiile tehnice ale acestui tip de teste şi au în ziua 4-10 de la infecţie o sensibilitate (adică puterea de a-i identifica pe cei bolnavi) de 70%. Ele sunt clar utile, dar niciunul din epidemiologii şi infecţioniştii cu care am discutat nu înţeleg utilitatea lor în modalitatea de testare anunţată de Primăria Capitalei. Iar explicaţiile oferite în timpul evenimentului respectiv nu au fost nici suficiente şi, pe alocuri, nici măcar precise. Pe scurt: aceste teste rapide sunt folositoare, dar în anumite faze ale epidemiei sau într-o combinaţie cu testele PCR când ele pot ajuta chiar la triajul pacienţilor care intră în spitale, având ca rezultat şi protejarea medicilor care sunt expuşi în aceste zile. Formula aleatorie propusă de Primăria Bucureşti, cu cei 10 000 testaţi, poate avea maxim valoarea unui masiv studiu ştiinţific in vivo pe 10 mii de bucureşteni. Şi risipirea unui număr important de teste care ar putea fi folosite mai inteligent", a subliniat Vlad Mixich.