Valul patru al pandemiei îi găseşte pe medici storşi de energie. „Nu putem să mai muncim aşa, în condiţii de front“

Valul patru al pandemiei îi găseşte pe medici storşi de energie. „Nu putem să mai muncim aşa, în condiţii de front“

Cazurile grave de la ATI-COVID implică un mare consum nervos din partea medicilor

Conf. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş“ din Bucureşti, atrage atenţia asupra soluţiei care ar reduce presiunea pe spitale şi pe care o avem la îndemână cu toţii – vaccinarea.

Ştiri pe aceeaşi temă

De aproape doi ani, lupta cu pandemia se duce mai ales în spitalele de boli infecţioase şi pneumologie. Medicii sunt puţini şi, şi mai puţini au apucat să plece în concediu pentru a se odihni. De acum încolo, nici atât. „Într-adevăr, gradul de epuizare a personalului medical este important, după o muncă foarte susţinută cu o boală nouă“, admite conf. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar de boli infecţioase, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş“ din Bucureşti. 
 

„Degeaba vorbim“

 
S-a încercat pe cât posibil, mai spune aceasta, ca fiecare să-şi ia câte un pic de concediu sau câteva zile de odihnă. „Dar acum nu prea mai poţi să faci asta. Personalul medical este puţin şi, în asemenea condiţii, încărcarea fiecăruia creşte şi mai mult. Sunt puţini medici de Terapie Intensivă în secţiile ATI din spitalele de infecţioase, iar medicii infecţionişti sunt şi ei destul de puţini. Pentru că, pe lângă partea medicală pură, adică activitatea de la patul pacientului, mai avem şi partea didactică, avem în continuare studenţi la Medicină pe care trebuie să-i instruim, deci activitatea este foarte complexă în spitale. Din aceste motive, o activitate clinică intensă va duce la creşterea gradului de încărcare“, adaugă medicul primar infecţionist. 
Ajutorul medicilor ar putea veni de la concetăţeni: „Cea mai bună măsură ar fi să scadă un pic acest număr mare de pacienţi care se adresează spitalelor, în special celor de infecţioase. Ştim cum se poate face acest lucru – prin vaccinare, dar, degeaba vorbim. Dar altă soluţie de depăşire a valului nu este“, punctează managerul.  
 

„O luăm de la capăt“

 
Managerul mai spune că până în vară spitalele de infecţioase au fost ajutate cu medici de ATI detaşaţi din alte spitale care au asigurat liniile de gardă care sunt principala problemă, cu medici epidemiologi, ba chiar şi cu studenţi care au lucrat ca voluntari. „Detaşările au încetat pe perioada verii când lucrurile s-au mai calmat puţin. Acum, probabil că se vor relua, pentru că toţi acei oameni au plecat. O luăm de la capăt. Am avut oameni detaşaţi şi de la Oradea. Şi nu e aşa de simplu cum îşi închipuie lumea să iei doi ATI-işti din nordul ţării şi să-i aduci la Bucureşti. Au şi ei familii, nu poţi să-i ţii detaşaţi cu anii. Şi i-am tot rotit. Ceilalţi medici de alte specialităţi au intrat şi ei în linia întâi, pentru că pur şi simplu nu se putea ca trei specialităţi – pneumologii, infecţioniştii şi ATI-ştii – să facă faţă la aşa ceva. Ca să nu mai spun că sunt puţini medici pneumologi, şi mai puţini infecţionişti, iar medicii de ATI sunt păsări rare şi cu atât mai valoroase. La noi în spital, cinste lor, au intrat medicii dermatologi care au îngrijit pacienţi sub coordonarea noastră. Însă nu putem să mai muncim aşa, în condiţii de front“, subliniază medicul. 
 
„Nu poţi, mai spune specialistul, să aştepţi tot timpul ca ministerul să-ţi ofere soluţia. Ţi s-a oferit soluţia: ai vaccinarea. Ca să nu mai ajungem în număr mare la spital. Ăsta era şi scopul. Pentru că nu putem cere tot timpul să fie milioane de paturi de ATI, milioane de locuri disponibile şi milioane de doctori surâzători şi perfecţi. Aş vrea să-i iau pe câţiva dintre antivaccinişti şi să-i pun în locul nostru. Măcar 48 de ore. Şi să-i punem să se descurce cu situaţia asta. Or să ne spună că ei nu sunt de specialitate şi că e treaba noastră. Şi atunci, dacă e treaba noastră, întreb, ei de ce se bagă? Să stea la locul lor şi să nu se mai bage în ce nu-i priveşte. Ori faci ce ţi se recomandă, ori, dacă nu, măcar taci din gură, nu-i mai înnebuni şi pe alţii“, argumentează managerul. 
Iar cazurile grave de ATI sunt cu cel mai mare consum nervos pentru medici. „ATI-ştii au dreptate când spun că nu mai pot. Cât să o ţii aşa? Ei sunt cei mai expuşi, cei mai comentaţi şi, dincolo de partea medicală pură, care este extrem de dură, trebuie să facă faţă şi urletelor familiilor care vor să intre la vizită. Pentru că toată lumea vrea să defileze în ATI ca pe peronul Gării de Nord şi nu vrea să înţeleagă că nu se poate. Există o legislaţie care trebuie respectată şi care prevede că intră un singur aparţinător, o singură dată şi poate sta 15 minute. Nu toţi, pe rând câte 15 minute, pentru că ar trebui să avem un du-te-vino continuu în ATI. Şi ce fel de ATI ar mai fi acela?“, conchide managerul. 
 

„Spitalele bucureştene sunt în alertă“

 
Reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti au atras atenţia că medicii şi întregul personal medical sunt nevoiţi iarăşi să facă faţă numărului mare de pacienţi, atât pe secţiile de COVID-19, cât şi în ATI COVID-19, şi a cerut măsuri urgente privind riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în prima linie. „Eforturile enorme care li se cer medicilor de peste 18 luni se prefigurează a fi necesare şi în următoarea perioadă, fără să se întrevadă un moment final“, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele CMB.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările