Nou proiect de lege: Hărţuirea morală la locul de muncă, pedepsită

Nou proiect de lege: Hărţuirea morală la locul de muncă, pedepsită

Hărţuirea morală la locul de muncă, pedepsită printr-un nou proiect de lege. FOTO: 123 RF

Conform iniţiativei depuse, hărţuirea s-ar sancţiona disciplinar, contravenţional sau penal, după caz. Conduită ostilă sau nedorită ar însemna comentariile verbale, acţiunile sau gesturile angajatorului, ale superiorului sau ale colegilor care ar duce la o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii, prin afectarea sănătăţii fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Inclusiv stresul şi epuizarea fizică la serviciu ar intra sub incidenţa hărţuirii morale, se mai arată în proiect.

Răspunderea disciplinară conform regulamentelor interne sau ale altor prevederi nu ar înlătura răspunderea contravenţională sau penală pentru faptele de hărţuire morală, însă angajatorul are obligaţia de a include prevederi şi măsuri pentru prevenirea şi combaterea actelor de hărţuire morală la locul de muncă.

Hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de un salariat se pedepseşte cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei, iar afectarea sănătăţii fizice / mentale sau a viitorului profesional a victimei se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă. Pentru angajatori amenzile sunt şi mai mari: de la 30.000 la 50.000 de lei, respectiv de la 50.000 la 200.000 de lei.

Instanţa de judecată poate dispune şi plata unor despăgubiri sau a unor daune compensatorii şi morale pentru victimă, precum şi plata consilierii psihologice de care aceasta are nevoie. Totodată, cei care se fac vinovaţi de hărţuire morală la locul de muncă vor putea fi sancţionaţi şi de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu amendă între 100.000 şi 200.000 lei.

O prevedere expresă în cadrul legii este interzicerea hărţuirii morale pe criteriul de sex, o menţiune cu atât mai importantă dacă ne amintim de amploarea campaniei #metoo în România sau vedem aluziile explicit sexuale şi replicile vulgare adresate recent deputatelor şi senatoarelor chiar în Parlament.

 Expunerea de motive a proiectului de lege are peste 16 pagini şi citează multiple studii ştiinţifice, documente şi prevederi ale instituţiilor europene, printre care:

- Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene privind mediul de lucru

- decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

- Carta Drepturilor Fundamentale a UE

- Rezoluţia Parlamentului European 2001/2339 cu privire la hărţuirea morală la locul de muncă

- Acordul-cadru al UE privind stresul la locul de muncă

- Acordul-cadru privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă

- Rezoluţia PE din 15 decembrie 2011 ce solicită strategii naţionale eficace de combatere a violenţei la locul de muncă şi o definiţie comună a hărţuirii morale la nivelul celor 28 de state membre.

- Directiva-cadru 89/391/CEE privind sănătatea mentală la locul de muncă

- Cadrul strategic al UE privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă 2014-2020.

Recent, o anchetă a Institutului Naţional de Statistică pe un eşantion de peste 4 milioane de persoane relevă că aproape un sfert (24,8%) dintre români se declară expuşi la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală şi fizică ( cca 1.100.000 de persoane), iar peste 250 de mii (5,8%) expuşi la hărţuire sau violenţă psihică, violenţă fizică sau ameninţarea cu violenţă fizică; presiune sau supraîncărcare la locul de muncă. Mai mult, studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărţuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbaţii.

Proiectul a fost depus de deputata independentă Oana Bîzgan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: