Efectele perverse ale simplificării accesului la tratamente scumpe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentanţii pacienţilor se tem că decizia de a simplifica accesul pacienţilor la medicamentele de zeci de mii de euro s-ar putea întoarce împotriva lor. Asta pentru că deja sunt semnale că medicii, care devin responsabili de prescrierea reţetelor, ar putea plăti din buzunar sumele respective dacă pacientul este la limita dintre stadiile de boală, de exemplu.

Pacienţii care suferă de cancer, boli autoimune sau boli rare ar trebui să aibă acces mai uşor la tratamentele foarte scumpe, care ajung la zeci de mii de euro pe lună. Asta după ce, de la 1 martie, 51 de medicamente se dau pe prescripţie directă după ce comisiile de specialitate din casele de sănătate au fost desfiinţate, întreaga responsabilitate devenind, astfel, a medicului specialist. Iar „medicii se tem să le prescrie pentru ca acele reţete să nu le fie ulterior imputate”, atrage atenţia Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). Oncologia este, de fapt, cel mai bine reprezentată de această situaţie, mare parte din cele 51 de tratamente inovative care urmează să ajungă în lista de compensate şi gratuite fiind destinate afecţiunilor oncologice sau hematologice. 

Marea problemă, afirmă reprezentanţii pacienţilor, e că criteriile de acordare a tratamentelor au fost făcute pe fugă şi sunt ambigue, în multe dintre situaţii. „Cu un ochi râdem, cu altul plângem. Teama noastră e că medicilor le va fi frică să prescrie acele produse, vorbim de molecule care costă între 10.000 şi 20.000 de euro pe lună. Actul normativ s-a făcut rapid, dar doctorii spun că acele criterii nu sunt foarte clare. Înainte, aveau garanţia că dacă prescriu un medicament scump, iniţierea tratamentului este aprobată doar după ce acea comisie de experţi îşi dădea acordul. Astfel, nu li se puteau imputa reţete. Acum, avantajul pacientului este că nu mai aşteaptă 45 de zile pentru reunirea acelei comisii, dar sper să nu ajungem în situaţia în care consumul de medicamente în loc să crească, va scădea”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele FABC. 

De cealaltă parte, autorităţile susţin că accesul pacienţilor la medicamente chiar va fi simplificat. Asta pentru că, potrivit legislaţiei, bolnavii vor primi tratamentul imediat ce medicii vor completa un formular specific prin care se verifică dacă pacientul respectiv întruneşte criteriile din protocoalele terapeutice. Ulterior, aceste formulare se transmit, prin mijoace electronice, către casele de asigurări de sănătate cu care medicul prescriptor se află în relaţie contractuală. În scurt timp, transmiterea se face către Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). 

„Formularele vor constitui un sprijin pentru medicii prescriptori, deoarece reprezintă o modalitate rapidă de verificare a încadrării pacientului în criteriile terapeutice de prescriere a medicamentelor respective. Totodată, ele vor fi şi un instrument de control al evoluţiei costurilor prescrierilor de medicamente cu impact financiar semnificativ asupra bugetului CNAS”, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). 

„Exportul paralel şi piaţa neagră a medicamentelor nu dispar“

O altă problemă, arată reprezentanţii pacienţilor, e faptul că nu sunt prevăzute şi situaţiile la limită, când unui pacient i se poate refuza intrarea în tratament pe motiv că o analiză a ieşit prost, iar sistemul nu-i permite medicului să iniţieze reţeta. Aşa au păţit pacienţii cu hepatită C care au depus anul trecut dosare la casele de sănătate pentru a putea beneficia de tratamentul fără interferon, care a avut rezultate foarte bune în 90% din cazurile în care a fost administrat.

„E de văzut ce se întâmplă în aceste situaţii-limită, când pacientul se află la limita dintre stadiile de boală. Există posibilitatea să fie un pacient care să aibă dreptul la tratament, dar căruia să îi iasă prost o singură analiză din diverse motive, în acea zi. Şi atunci nu se califică, iar pentru aceste situaţii deosebite ar trebui să existe, din punctul meu de vedere, o comisie de experţi care să analizeze dosarul”, a precizat şi Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO). 

Însă dată fiind criza de medicamente din piaţă, care s-a acutizat în ultimele luni, pacienţii spun că sunt şanse mari ca, pacientul, chiar şi cu reţeta în mână, să fie pus în situaţia de a nu găsi medicamentul foarte scump în farmacii, din motive de exportul paralel sau din cauza traficului de medicamente. „Sunt riscuri majore ca şi aceste medicamente să plece. Ne bucurăm că există deschidere, dar nu ne dorim derapaje nici din partea medicilor, nici din partea autorităţilor şi nici din partea industriei farmaceutice”, a completat Cezar Irimia. 

Cum e în străinătate 

Totuşi, prin această decizie luată de autorităţile române, ţara noastră se apropie de sistemul prevăzut în alte ţări europene. Spre exemplu, în Marea Britanie, fiecare medic specialist în domeniul său poate prescrie ce medicamente consideră, spune şi medicul Felicia Buruiană de la Spitalul West Hertforfshire din Anglia. „Nu există nicio comisie pentru a decide tratamentul medical şi managementul pacientului”, a conchis aceasta.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite