De ce nu trebuie să ne numărăm anticorpii după vaccinare

De ce nu trebuie să ne numărăm anticorpii după vaccinare

Imagine: Adevărul

Nivelul măsurat al anticorpilor contra proteinei Spike a SARS-CoV-2 în urma vaccinării nu este atât de relevant, cât nivelul anticorpilor neutralizanţi, respectiv al celor care nu lasă virusul să ajungă la celule, a explicat medicul Valeriu Gheorghiţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Numărul românilor confirmaţi ca fiind infectaţi cu varianta Delta a ajuns la 101, iar 8 dintre aceştia erau vaccinaţi, 6 fiind complet imunizaţi, a anunţat şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), medicul Valeriu Gheorghiţă. Persoanele vaccinate care s-au infectat au contractat virusul într-un interval de timp de 11 zile până la 125 de zile după administrarea rapelului.
 
După ce medicul militar a confirmat că prezenţa virusului SARS-CoV-2 varianta Delta a fost descoperit chiar şi la circa 4 luni de la completarea schemei de vaccinare, el a fost întrebat de jurnalişti cât de relevant este nivelul măsurat al anticorpilor.
 
„Nu sunt relevante testele care monitorizează nivelul anticorpilor, este important nivelul anticorpilor neutralizanţi, adică cei care blochează intrarea virusului în celulă, nu cel al anticorpilor anti-proteină spike, lucru care nu se determină în mod obişnuit în laboratoare în momentul acesta. Nu este relevant faptul că la 4 luni de la momentul completării schemei de vaccinare apare o infecţie cu SARS-CoV-2. Nu înseamnă că omul respectiv şi-a pierdut răspunsul imun, nu înseamnă o protecţie de durată mai scurtă. Este foarte probabil că persoana respectivă nu a dobândit de la început un nivel suficient de ridicat de anticorpi neutralizanţi încât să îi confere protecţie. Dar şi în situaţia respectivă, riscul de infecţie severă, riscul de complicaţii şi riscul de spitalizare sunt foarte reduse: vorbim de o protecţie de peste 90%. Acesta este cel mai important lucru, să evităm internări şi decese din cauza maladiei COVID-19”, a declarat dr.col. Valeriu Gheorghiţă.
 

Tulpina Delta, descoperită la 1 din 3 cazuri secvenţiate în România 

Cele 101 cazuri de infectare cu tulpina Delta au fost identificate în urma secvenţionărilor genomice efectuate anul acesta, totalul fiind de 2.415. 
 
INSP publică săptămânal raportul privind cazurile de COVID-19 confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC). Pentru săptămâna precedentă, numărul infectărilor cu tulpina Delta era de 87, iar numărul total de secvenţieri era de 2.373.
 
Din aceste date rezultă că într-o săptămână au fost descoperite 14 cazuri noi de infectare cu tulpina Delta, în urma efectuării a 42 de secvenţieri genomice în 7 zile. Asta înseamnă că, în total, s-au efectuat 9 secvenţieri/zi, în condiţiile în care doar 7 laboratoare din ţară au această capacitate, deci câte o secvenţiere genomică în fiecare dintre aceste instituţii: Institutul „Cantacuzino”, Institutul „Matei Balş”, MedLife, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”, Spitalul de Urgenţă Craiova şi Clinica „ProVitam” Sfântu Gheorghe.
 
Calculele INSP l-au făcut pe şeful CNCAV să afirme că varianta Delta a fost descoperită în 6% din totalul cazurilor secvenţiate anul acesta, adică din 2.415.
 
Numai că INSP a centralizat 42 de secvenţieri în ultima săptămână, din care 14 au fost confirmate cu tulpina Delta, asta însemnând că varianta indiană a fost găsită în 33,3% din cazuri. Mai pe scurt, una din trei probe secvenţiate săptămâna trecută era pozitivă la tulpina Delta. Epidemiologii consideră că o tulpină este dominantă când depăşeşte 50% din infecţii. 
 

Numărul secvenţierilor din România e atât de mic încât e irelevant statistic 

Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, este de părere că nivelul de secvenţiere genomică din România ar trebui ridicat, astfel încât să poată fi prelucrate toate cele câteva zeci de cazuri COVID-19 pe care le înregistrează România în fiecare zi, asta pentru a ne face o idee asupra răspândirii reale a tulpinii Delta.
 
„Cred că ar trebui să folosim această perioadă de linişte pentru a pune pe picioare un sistem de secvenţiere a virusului. Acum, la un nivel de câteva zeci de cazuri pe zi, cred că e absolut fezabil ca virusul care infectează fiecare persoană în România să poată să fie caracterizat. Comparaţia plastică pe care aş face-o este că dacă am face secvenţierea ar fi ca şi cum ne-am uita la tv în format 4K, cu rezoluţie foarte mare. La cum sunt lucrurile acum, ne uităm la un televizor rusesc din anii 90. În acest moment avem capacitatea tehnologică, umană şi financiară de a pune în evidenţă fiecare virus. Este important să ne uităm dacă nu cumva apar alte variante, alte mutaţii. Sunt trei întrebări care ne interesează: ce se întâmplă cu imunitatea după vaccinare (cât durează), ce se întâmplă cu imunitatea ca urmare a trecerii prin boală şi care e varianta virusului care pune cele mai multe probleme”, a declarat dr. Marius Geantă.
 
La rândul lui, doctorul Octavian Jurma, biostatistician, arăta că România are o capacitate de secvenţiere atât de redusă încât este irelevant din punct de vedere statistic câte cazuri de infectare cu varianta Delta descoperă cercetătorii.
 
„Avem un total de 2.373 de secventieri făcute oficial de la începutul anului (n.r. – conform penultimului raport al INSP). În aceeaşi perioadă am făcut 2 milioane de teste RT-PCR în cadrul programului naţional, ceea ce înseamnă că secventiem doar 0,1% din testele făcute la stat. Este o rată de 100 de ori mai mică decât recomandarea ECDC de a secventializa 10% din testele RT-PCR. Această neglijenţă înfiorătoare se cumulează cu o rată de testare atât de scăzută încât incidenţa din România a devenit irelevantă statistic, tot după criteriile UE. La nivelul autorităţilor, România face azi un efort mai mic de monitorizare şi combatere a pandemiei decât acum un an! INSP continuă să ne asigure că tulpina Delta nu este în transmitere comunitară în România, deşi este evident că e în transmitere comunitară încă din luna mai”, scria cercetătorul pe Facebook, în data de 16 iulie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările