Cum se poate realiza vaccinarea din poartă în poartă? Cu vaccin! Primarii spun că oamenii vor, dar nu au serul

Locuitorii din rural au un acces mai redus la vaccinarea anti-COVID

Maratoanele de vaccinare s-au dovedit a fi o metodă foarte agreată de orăşeni, care au stat la coadă pentru a primi serul. În mediul rural, intenţia de vaccinare nu este cu mult mai mică decât în mediul urban, doar că, în zonele izolate, oamenii nu au văzut vaccinul decât la televizor, atrag atenţia specialiştii.

„În localităţile mici chiar să se meargă din poartă în poartă pentru a le spune oamenilor cât de important este să se vaccineze. Aici intervin centrele mobile, care sunt esenţiale pentru a creşte ritmul de imunizare şi în mediul rural”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, marţi, în urma unei şedinţe pe această temă la Cotroceni. Şeful statului a mai arătat că pentru a menţine ridicat nivelul de vaccinare trebuie ca serul să ajungă mai ales la locuitorii din rural şi a invitat autorităţile locale, indiferent de culoarea politică, să se implice activ în această campanie.

De exemplu, în judeţul Suceava, considerat anul trecut Lombardia României după numărul de infecţii cu noul coronavirus, locuitorii nu se înghesuie să se vaccineze. Una dintre explicaţii ar fi, potrivit lui Vasile Cozan, primarul comunei Panaci şi şeful Asociaţiei Comunelor din judeţul Suceava, că unii şi-au căpătat deja imunitate naturală în faţa virusului. „Sunt foarte multe persoane care au deja anticorpi. Eu am mers cu soţia şi copiii şi mi-am făcut testul pentru depistarea anticorpilor şi toţi avem. Deci, am trecut prin boală. Vom repeta testul la două-trei luni”, a explicat primarul.

Pentru cei care doresc să se vaccineze, mai spune Vasile Cozan, vine caravana. „Am anunţat pe grupurile noastre Facebook şi pe WhatsApp şi când se adună 30-40 de persoane vine caravana şi face imunizare în fiecare localitate. La finalul săptămânii viitoare vom avea un astfel de eveniment”, a mai spus primarul. În localitate activează şi un important angajator care are 150 de salariaţi pe schimb, astfel că nu ar fi mari probleme cu întocmirea acestor liste. 

Primarul mai spune că oamenii nu prea au reţineri în faţa vaccinării: „Majoritatea oamenilor în vârstă şi a bolnavilor s-au vaccinat. Am avut cazuri de locuitori care au mers şi la Câmpulung Moldovenesc ca să se imunizeze. Eu cred că dacă anticorpii şi-au făcut treaba, populaţia din Suceava e mult mai rezistentă în faţa virusului. Rata de infectare este sub 1 la mie, deci lucrurile merg spre bine”, a conchis şeful comunităţii. 

"Sunt pe cale să mă vaccinez“

În comuna Polovragi, din judeţul Gorj, primarul Gheorghe Epure, care este şi şeful Asociaţiei Comunelor din Gorj, spune că el încă nu s-a vaccinat. „Sunt pe punctul de a mă vaccina. Cred că am şi avut boala, dar am fost asimptomatic. M-am testat, dar n-a ieşit, dar consider că, totuşi, a fost”, a declarat acesta. Edilul comunei spune că oamenii nu sunt reticenţi în faţa vaccinului şi că primăria i-a sprijinit cât a putut. „Asistenţii comunitari i-au ajutat să se înscrie pe platforma de programare. Dar cred că dacă am avea un centru mobil de vaccinare, acţiunea s-ar derula mai repede. Vom solicita acest lucru după ce vorbesc şi cu medicul de familie, pentru că şi la el au apelat foarte mulţi”, a spus primarul din Polovragi. 

Gheorghe Epure arată că nu poate avansa o proporţie exactă a oamenilor care s-au vacinat în Polovragi, dar estimează că 30-40% au făcut-o. „Cred că acesta este şi procentul la nivel de judeţ. S-a mers şi din poartă în poartă, asistenţii mei comunitari au chiar de azi o campanie prin satele comunei pentru că avem şi un proiect în implementare şi le-am cerut să discute şi despre imunizare”, a mai spus primarul.

"Problema nu este mesajul“

Conf.dr. Darie Cristea, sociolog, prodecanul Facultăţii de Sociologie din Bucureşti, susţine că intenţia de vaccinare nu este foarte diferită ca procent în rural, comparativ cu urbanul. „Cel puţin aparent, există în rural o intenţie de vaccinare mai scăzută. Putem să acceptăm acest lucru, dar aici sunt multe nuanţe de discutat. Şi pe segmente de vârstă, şi pe ce înseamnă ruralul. Pentru că una este să vorbim despre comunele aflate în proximitatea marilor oraşe şi alta să vorbim despre comune şi sate îndepărtate”, atrage atenţia universitarul. 

În opinia acestuia, deocamdată, pentru mediul rural nu este o problemă foarte mare mesajul care trebuie transmis. „În primul rând, trebuie creat accesul la infrastructura de vaccinare. Sunt mulţi oameni din rural care nu s-au vaccinat pentru că nu au avut centre de vaccinare apropiate. Resursele lor financiare sunt mai mici decât ale populaţiei din urban şi probabil că nu li s-a părut foarte uşor să pună benzină în maşină şi să meargă la centrul de imunizare. Unii poate nici nu au maşină. Este genul acesta de probleme specifice comunelor izolate. Pe când în comunele din proximitatea oraşelor mari, lumea este obişniută să meargă cu maşina, plus că mulţi locuitori nici nu sunt ceea ce am denumi, în mod clasic, ţărani”, a mai spus sociologul. 

Deci, până să discutăm cum îi putem convinge, trebuie ca oamenii din rural să aibă acces la vaccinare. „Ceea ce înseamnă că, într-adevăr, trebuie dus vaccinul la ei. Trebuie să înţelegem că acolo se discută despre această vaccinare la modul ipotetic, exact cum se discuta la oraş înainte să apară vaccinul. Această posibilitate se creează nu neapărat mergând din poartă în poartă. Dar prin simplul fapt că s-ar organiza un centru mobil de vaccinare de două zile într-o comună, oamenii vor vedea că merg să se vaccineze primarul, învăţătorul, poliţistul, vecinii mai curajoşi şi vor aprecia această oportunitate”, adaugă Darie Cristea. 

Pentru că degeaba facem campanie la televizor cu mesaje despre asta dacă acei oameni nu au posibilitatea de a se imuniza. "Deocamdată, nu este cea mai mare problemă mesajul, nu este cea mai mare problemă refuzul vaccinării, ci faptul că atunci când îi întrebăm dacă vor să se vaccineze vorbim despre o chestiune pe care ei au văzut-o doar la televizor”, conchide universitarul.