Astfel, defilează nonşalant formulări precum „în spatele la toată afacerea”, „în faţa la criză”, „originalul la traducere”, „din cauza la ce se întâmplă”, „nu se pune problema la…”.

În vara anului trecut, un anunţ diseminat prin staţiile de tramvai ale unui cartier periferic informa despre intenţia unui proprietar: „Închiriez casă la 1 cuplu de tineri”. Concedând autorului textului nevoia de a sublinia numărul chiriaşilor, justificată prin folosirea cifrei 1, nu putem ignora sfidarea dativului. Evacuată din context, varianta corectă „Închiriez casă unui cuplu de tineri” probabil nu ar fi avut aceeaşi forţă persuasivă pentru proprietarul riguros.

Folosirea dativului este facultativă şi în viziunea unei agenţii de ştiri care afirmă că „Orban a transmis în cadrul Consiliului Naţional Tripartit că şomajul tehnic se va aplica şi la anumite sectoare bugetare”.

Merită menţionată spre gloria arhivei şi formularea „doamna preşedintă va asculta părerea la absolut toată lumea”, emisă de actualul lider PSD. Însă antologică rămâne construcţia „în privinţa la problemă” (acelaşi lider PSD).

O publicaţie populară în ultimii ani furnizează titlul „Parlamentul a mărit cu 100% salariile angajaţilor de la Institutul minorităţilor”. Ea glisează în registrul informal, neglijând opţiunea mai potrivită „Parlamentul a mărit cu 100% salariile angajaţilor Institutului minorităţilor”.

Aceeaşi publicaţie scrie: „Bucureşti, Timiş şi Neamţ au cele mai multe îmbolnăviri la care nu se ştie sursa”. O sugestie rezonabilă ar putea fi: „Bucureşti, Timiş şi Neamţ înregistrează cel mai mare număr de îmbolnăviri cărora nu li se cunoaşte sursa”.

Un email trimis de biroul de comunicare al unei cofetării informează că o anumită comandă se face „cu ridicare de la noi de la sediu”, ignorând varianta mai elegantă „cu ridicare de la sediul nostru”.

Exprimarea corectă gramatical dar plasată sub semnul colocvialismului reprezintă altă coordonată demnă de a fi subliniată, o ilustrare fiind frecventa formulă cei de la, asociată, cu precădere, instituţiilor. Dacă descrierea membrilor unei formaţii muzicale poate tolera un registru colocvial – ex.: „cei de la Coldplay” –, recursul la aceeaşi formulă pentru referirea la entităţi oficiale este inadecvat. Astfel, indiferent la nivelul exprimării, un politician ne împărtăşeşte un anumit sentiment: „Mă bucură că cei de la PNL au ales să susţină candidatul USR”. O publicaţie informează: „Cei de la Minister au greşit avionul”, iar un site de ştiri anunţă: „Cei de la compania de apă au refuzat orice negociere". Potenţiale opţiuni formale pentru redarea acestor afirmaţii sunt: „Mă bucură că membrii PNL au ales să susţină candidatul USR”; „Reprezentanţii Ministerului au greşit avionul”; „Conducerea companiei de apă a refuzat orice negociere”. O inevitabilă notă – într-un articol anterior, inventariam numeroase contexte în care adepţii exprimării preţioase se aşază într-un amvon imaginar. Îmi este dat să aud, tot mai recurent, afirmaţii precum „Îi aştept pe cei de la gaze”; „I-am sunat pe cei de la cablu”; „Cei de la bancă au rezolvat problema”. Departe de a invita la lipsă de bune maniere sau la discriminare socială, observaţia mea surprinde un exces de formalism care, până recent, nu vizita minţile riguroase lingvistic.  

Unii cititori îşi vor aminti, poate, replica unui personaj care interpretează rolul clientului unei măcelarii, într-un clip publicitar de acum peste un deceniu. „Pentru de dimineaţă”, rosteşte el candid, justificând intenţia de a cumpăra muşchi ţigănesc. În aceeaşi matrice a vorbirii needucate se înscrie recurentul „bilete pentru la mare/la munte”.  Într-un dialog consumat la supermarket, una dintre cliente o informa pe partenera de cumpărături despre intenţia de a cumpăra „lapte pentru la serviciu”. În aceeaşi zodie a ignoranţei se înscriu exemplele „mobilă pentru la garsonieră” şi „planuri pentru la toamnă”, precum şi titlul „Adunările de 1 Mai din Grecia, amânate pentru după ieşirea din izolare” (renumită agenţie de ştiri). El ar putea fi înlocuit cu „Adunările de 1 Mai din Grecia, amânate pentru perioada ce va urma ieşirii din izolare”.

Se presupune că unui absolvent de studii gimnaziale formulările menţionate îi rezervă o cotă de uimire, însă ele presară conversaţiile a numeroşi contemporani maturi şi (cel puţin, aparent) educaţi. Devine firească nedumerirea privind inexistenţa unor construcţii precum „bilete pentru în Turcia”, „planuri pentru în vacanţă”, „mobilier pentru în grădină” şi „rafturi pentru deasupra chiuvetei” (cu voioasa alternativă „pentru deasupra la chiuvetă”), însă vasta toleranţă gramaticală, alimentată de minţi incomodate de flexionare, promite o remediere a problemei.