Torpile de campanie: de la „Credeţi în Dumnezeu, domnule Iliescu?“ la căprioara lui Năstase şi candidatul 007

Torpile de campanie: de la „Credeţi în Dumnezeu, domnule Iliescu?“ la căprioara lui Năstase şi candidatul 007

Analiştii susţin că, simbolic, Traian Băsescu va modera alegerile din 2014 FOTO Mediafax

STRATEGII Aproape toate campaniile pentru alegerea preşedintelui au fost condimentate cu veritabile bombe electorale, de presă sau nu, care au avut darul de a hotărî rezultatul final al scrutinului. „Weekend Adevărul“ vi le prezintă pe cele care s-au dovedit mai eficiente

Ştiri pe aceeaşi temă

Campania pentru alegerea preşedintelui României a început sub semnul suspiciunilor, după ce serviciile de informaţii din România au fost invocate în repetate rânduri în context politic. Ultima dată, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe candidatul cel mai bine plasat în sondaje, Victor Ponta, că ar fi făcut parte din SIE, în perioada 1997-2001, când activa ca procuror.

„Adevărul“ a contactat mai mulţi specialişti în comunicare, pentru a vedea cum şi cât este influenţat procesul electoral de asemenea gesturi spectaculoase.

„Băsescu va modera dezbaterea din acest an“

Analiştii susţin că, în mod normal, fiecare candidat încearcă să se poziţioneze printr-o temă a sa, iar în cazul în care nu reuşeşte, să recurgă la o lovitură spectaculoasă. Dan Ionescu ne-a declarat că, la campania din acest an, Traian Băsescu se remarcă drept „moderator“ al campaniei.

„Cine are nervii mai tari va câştiga, pentru că putem anticipa o creştere a presiunii la un nivel cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Confruntarea finală o să-l găsească pe Victor Ponta cu un partid aproape în întregime la DNA, în timp ce Klaus Iohannis va fi terfelit mult mai mult decât şi-a imaginat. Simbolic, moderatorul dezbaterii va fi Traian Băsescu, nemilos cu ambii pretendenţi“, crede Ionescu. În ce priveşte efectele „deconspirării“ lui Ponta, Dan Ionescu susţine că, pe fondul scăderii popularităţii preşedintelui, este puţin probabil ca dezvăluirea să fie una decisivă pentru soarta campaniei.

La rândul lui,consultantul politic Radu Magdin consideră că astfel de gesturi au, pur şi simplu, rolul de mobilizare a electoratului. „Elementele-surpriză sunt normale într-o campanie. Altfel, ne-am plictisi şi parcă nu ar mai exista o miză; toate alegerile ar confirma sondajele şi pur şi simplu nu ar părea necesar să te mai deplasezi la vot. Aşadar, elementele-surpriză au rol de mobilizare“, a arătat Magdin.

Şi alte campanii prezidenţiale au beneficiat de evenimente şocante, despre care se crede că au determinat rezultatul alegerilor.

Întrebarea lui Constantinescu

În 1996, elementul care pare să fi decis soarta alegerilor nu a fost o dezvăluire de presă, ci o întrebare pe care unul dintre candidaţi i-a adresat-o celuilalt. La confruntarea finală din turul al doilea, dintre Iliescu şi Emil Constantinescu, când candidaţii au fost invitaţi să-şi adreseze întrebări, Emil Constantinescu şi-a scos tacticos ochelarii, cu un gest studiat, şi l-a întrebat direct pe contracandidatul său: „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?“. Liderul PDSR  a ocolit un răspuns tranşant şi, astfel, i-a oferit muniţie lui Constantinescu. „Aţi declarat că sunteţi liber-cugetător. Asta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu“, a conchis Emil Constantinescu.

Radu Magdin susţine că „soarta alegerilor nu e decisă de un element-surpriză decât dacă acesta e şocant, se bucură de expunere puternică mediatică şi operează în conditiile unui scor strâns. La un 60-40%, cu  două zile înainte de alegeri, e greu să mai faci ceva“, conchide Magdin.

„Eterna şi fascinanta Românie“

În 2000, an în care în România au avut loc trei seturi de alegeri – locale, parlamentare şi prezidenţiale – a izbucnit un scandal de corupţie, avându-l în centru pe omul de afaceri româno-francez Adrian Costea. Acesta îl consiliase pe Ion Iliescu la campania din 1996 şi a fost acuzat că i-a furnizat materiale de campanie cu bani proveniţi de la banca de stat Bancorex. Secretariatul General al Guvernului, condus de Viorel Hrebenciuc, comandase o carte monumentală, intitulată „Eterna şi fascinanta Românie”, într-un tiraj de 100.000 de exemplare. Din acestea însă, s-au tipărit doar 5.000, iar cu restul banilor alocaţi s-ar fi tipărit afişele electorale ale lui Iliescu. Dezvăluirile de presă au arătat că Adrian Costea a primit titlul de ambasador itinerant, funcţie care care îl împuternicea pe Costea să aibă şi un paşaport diplomatic. Documentul a fost emis de Ministerul de Externe condus de Teodor Meleşcanu. De asemenea, Costea finanţase mai multe activităţi private ale unor lideri ai unui promiţător partid la acea vreme, Alianţa pentru România, condus tot de Meleşcanu, care în 2000 candida şi el la Preşedinţie. În urma scandalului, Meleşcanu a ratat Preşedinţia, iar partidul său nu a intrat nici în Parlament.

Căprioara lui Năstase

În anul 2004, când finala prezidenţială s-a jucat între Adrian Năstase şi Traian Băsescu, au fost mai multe „torpile electorale“. Una a fost publicarea în presă a aşa-numitelor „Stenograme PSD“, cu discuţiile din interiorul partidului, care arătau cum dosarele penale ale adversarilor politci erau „negociate“ la partid.

Un alt fault l-a avut drept autor pe însuşi preşedintele Ion Iliescu. Între cele două tururi de scrutin, el l-a graţiat, printre alţii, pe liderul minerilor Miron Cozma, iar premierul Năstase a contrasemnat decretul fără să observe cine se află printre graţiaţi. În urma scandalului izbucnit, Iliescu a revocat decretul de graţiere, ceea ce a amplificat criza, întrucât acest ultim gest s-a dovedit a fi total ilegal. Acesta a fost motivul pentru care UDMR a decis să-l sprijine pe Băsescu.

Unii comentatori susţin că un factor determinant ar fi fost şi momentul pe care, la dezbaterea finală, jurnalistul Cristian Tudor Popescu l-a întrebat pe Adrian Năstase ce simte atunci când împuşcă o căprioară la vânătoare. Năstase a răspuns neconvingător, şi anume că se gândeşte să renunţe la acest obicei.

Vizita la Vîntu

Campania electorală din 2009 a fost una memorabilă, marcată de mai multe momente-cheie. Tema care, potrivit analiştilor, a decis în cele din urmă rezultatul alegerilor  a fost cea a mogulilor. La acea dată, la finala prezidenţială dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană, moderată de jurnalistul Robert Turcescu, actualul preşedinte i-a adresat lui Geoană o întrebare care l-a încurcat
pe candidatul social-democrat şi care a întors soarta scrutinului. „V-a plăcut întâlnirea de aseară cu Vîntu?“, l-a întrebat Băsescu pe adversarul său. Ezitarea  lui Geoană, vizibilă pentru telespectatorii care urmăreau dezbaterea, i-a atras eşecul.

Şi Băsescu însuşi a fost, tot în 2009, ţinta unui astfel de atac. În plină campanie, ziarul „Gardianul“ şi postul Realitatea TV, ambele deţinute de Sorin Ovidiu Vîntu, au difuzat un material filmat la un miting electoral din 2004, când Băsescu părea că loveşte un copil. Deşi a fost în cele din urmă ca fiind contrafăcut, filmul a avut un impact asupra electoratului, însă nu cel scontat, crede Radu Magdin.

Citeşte şi:

VIDEO Băsescu şi-a publicat raportul medical, după ce RTV a anunţat că a suferit două atacuri cerebrale

RTV a titrat miercuri seară că preşedintele a suferit două atacuri cerebrale. Şeful statului a replicat, joi, înainte de a pleca la Summitul de la Milano, postului de televiziune RTV că singura boală de care suferă este boala pe hoţi şi, ulterior, a publicat, pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, raportul medical din acest an, din care rezultă că este apt medical în a-şi exercita mandatul.

Alegeri prezidenţiale 2014. SONDAJ: Electoratul vrea un preşedinte şi un premier din aceeaşi tabără

Conform cercetării INSCOP Research, efectuată la comanda ziarului „Adevărul“, trei români din cinci ar agrea ca şeful statului şi prim-ministrul să aibă aceeaşi culoare politică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: